Pe urmele lui Emil Gânj, cu poliţia pe urmele noastre. Noi detalii despre cel mai căutat infractor din România

„Cel mai cuminte şi ascultător dintre toţi fraţii” a terminat 10 clase și a devenit infractor

Născut pe 7 martie 1988, Emil Gânj a fost mezinul familiei. Mai are trei surori şi un frate, Iacob, care stă la trei străzi de casa părintească în care locuia Emil. Tot în Miheşu de Câmpie au rămas şi două dintre surori, Ana şi Cristina, iar cealaltă, Mona, e stabilită în Anglia.

Am mers la Miheşu de Câmpie și am stat de vorbă cu două dintre surori, cu cumnata lui Emil Gânj şi, telefonic, şi cu fratele, care a acceptat să ne întâlnim, dar apoi s-a răzgândit. Sau a fost răzgândit. Niciuna dintre rudele lui Emil Gânj n-a acceptat să fie filmată sau fotografiată, pentru a nu se expune oprobiului public. Dar din informaţiile furnizate de ele s-a întregit, ca într-un puzzle, o mare parte din imaginea celui mai căutat infractor din România.

„Emil a fost cel mai cuminte şi ascultător dintre toţi fraţii”, spune una dintre surori. Îi ziceau „Copilu”, pentru că aşa îl striga mama lui. După ce a terminat opt clase la şcoala din comună, el a mers să înveţe la liceul din Sărmaşu, aflat la 10 kilometri de Miheşu. Nu i-a plăcut naveta, dar nici şcoala, iar după clasa a X-a, a renunţat la ea. Muncea pe unde apuca, iar după un an, în vara lui 2006, când împlinise 18 ani, a comis prima infracţiune: a întreţinut relaţii intime cu o fată care avea doar 13 ani.

„Părinţii ei n-au fost de acord cu relația, pentru că el era sărac, și din cauza asta i-au făcut plângere penală”, susţin rudele lui. Acuzat de act sexual cu un minor, Gânj a continuat să se întâlnească cu victima, iar la începutul lui 2007, timp de o lună, cei doi au trăit împreună, mai întâi într-un imobil nelocuit, iar apoi, chiar acasă la Gânj. În mai 2008, Judecătoria Luduş l-a condamnat la 3 ani cu suspendare, pentru act sexual cu minor, iar Curtea de Apel Târgu Mureş a menţinut sentinţa.

Pe urmele lui Emil Gânj, cu poliţia pe urmele noastre. Noi detalii despre cel mai căutat infractor din România — Prima fotografie din profil a lui Emil Gânj, acuzat la 18 ani de infracţiunea de act sexual cu un minor

Emil Gânj a rămas în Miheşu. Muncea în gospodăria părintească sau cu căruţa, pe unde apuca, iar când își termina treaba, se refugia în barul din sat.

Pe 18 decembrie 2011, într-o duminică după-amiază, el era la bar, cu încă cinci tineri, luptându-se încă de la prânz cu ladă de bere, când a văzut că la masa vecină se aşază Cornel Juchi, pe care-l bănuia că i-ar fi furat două bote (bâte) din căruţă. Cearta a început în bar, iar când Juchi a plecat, luând-o la fugă spre casă, Gânj a urcat în căruţă şi-a pornit în urmărirea lui. I s-au alăturat trei tovarăşi de pahar. L-au prins pe Juchi şi l-au bătut, cu bâta, cu dosul toporului, cu pumnii şi cu picioarele, până când l-au omorât.

Prima fugă a lui Emil Gânj: 10 zile a stat ascuns sub nasul poliţiei, iar apoi s-a predat

Crima a fost comisă în centrul comunei, la doi paşi de sediul Primăriei. Bărbatul cu care Juchi venise la bar a fost și el bătut. Și, deși exista acest martor, iar poliţia fusese chemată imediat, Gânj a rămas la el acasă în acea seară, împreună cu cei trei complici. După câteva ore, aflând că e căutat de poliţie, el a fugit.

Și timp de zece zile, a rămas ascuns în zonă, sub nasul poliţiştilor. Pe 28 decembrie, una dintre surori s-a trezit cu el în curte. Venise prin grădină şi tremura de frig. Ea i-a dat o geacă, ceva de mâncare şi, înainte să plece, l-a rugat să se predea. Învins de ger, a doua zi, dis-de-dimineaţă, Emil a sunat-o, spunându-i că vrea să meargă la poliţie. Și atunci, pentru prima oară, i s-a oferit un mic răgaz: s-a dus acasă, s-a spălat, şi-a îmbrăţişat părinţii şi abia apoi s-a prezentat la postul de poliţie. Era ora 9.15. A fost arestat preventiv, iar apoi a urmat procesul, la finalul căruia a primit 12 ani și 6 luni de închisoare. La pedeapsă i s-au adăugat și cei 3 ani, rămaşi neexecutaţi din condamnarea anterioară.

Încarcerat în Penitenciarul Târgu Mureş, Gânj a fost un deţinut model: niciodată sancţionat, a primit 58 de recompense, a fost trecut la regimul semideschis, iar în toamna lui 2018 a obţinut permisie de ieşire, pentru a merge la înmormântarea tatălui său.

A muncit în spate gratiilor, câştigând astfel 598 de zile ce i-au fost scăzute din pedeapsă, alături de alte 540 de zile pe care le-a obţinut prin recursul compensatoriu, pentru condiţii de detenţie improprii. Iar în noiembrie 2020 a cerut pentru prima oară liberarea condiţionată. Comisia din Penitenciar s-a opus, amintind că fapta pentru care era condamnat „e gravă”. Dar Judecătoria Târgu Mureş a decis că Emil Gânj „a dat dovezi temeinice de îndreptare, având o conduită bună constantă” şi l-a pus în libertate.

S-a întors din Anglia ca să-şi îngrijească mama, după ce ea a fost diagnosticată cu cancer

De la puşcărie, s-a întors acasă, în Miheşu de Câmpie, iar după numai o săptămână a plecat în Anglia, la sora lui. Mona e sufletul familiei, spun ceilalţi despre ea; a avut grijă de toţi când erau mici, iar acum, dacă au vreo problemă, ea e cea care îi sfătuieşte ce să facă şi cum să facă.

În Anglia, Emil Gânj muncea la o companie de produse alimentare și locuia la sora lui. Nu plătea chirie, avea mâncarea asigurată, aşa că punea deoparte tot ce câştiga. S-a întors în România cu o grămadă de bani, „vreun miliard jumate (150.000 de lei noi, adică 30.000 de euro – n.r.)”, susţin surorile lui. Ele se întreabă acum unde sunt banii aceia şi spun că prin sat, unde „tot ce se face se aude”, umblă vorba că „aşa şi-a luat Anda casa”.

Dar sora Andei, Tiberia Gyurca, crede că Gânj avea toţi banii în rucsacul pe care-l ţinea în spate, în dimineaţa crimei, şi că el s-a întors atunci în casă nu după toporul pe care oricum l-a aruncat, după câţiva metri, ci după rucsacul uitat înăuntru, dar pe care n-a mai putut să-l ia, fiind cuprins de flăcări.

Cu aceşti bani, Emil Gânj s-a întors din Anglia în primăvara anului 2022, când a aflat că mama lui fusese diagnosticată cu cancer. „Era foarte ataşat de ea. S-a lăsat de lucru, ca să petreacă timp cu ea. El a îngrijit-o”, spun rudele.

După moartea mamei lui, Anda Gyurca s-a mutat cu Emil Gânj, în casa părintească

La câteva luni după ce s-a întors, a început şi relaţia lui cu Anda Gyurca. Ea avea 21 de ani şi era mama unui băieţel de 4 ani. Erau îndrăgostiţi, şi fiecare şi-a tatuat pe piept numele celuilalt, ca să ştie cei din jur că-şi aparţin unul altuia.

Familia lui Gânj spune că n-a fost de acord de la început cu această relaţie, şi „toţi îi ziceam să o lase pe Anda, că nu-i de el”, spun rudele. Din cauza asta, el s-ar fi îndepărtat de fraţi, iar ulterior, susţin ei, nu le-ar mai fi spus nimic despre problemele cu care se confrunta. „Tot timpul a fost mai retras, mai închis în el. Nu avea prieteni, nu comunica cu nimeni”, povesteşte una dintre surori.

În mai 2023, mama lui Emil Gânj a murit, iar o parte din universul lui s-a prăbuşit atunci. Anda s-a mutat la el, dar după numai câteva luni, relaţia lor a devenit una toxică. El muncea, cu fratele cel mare, în construcţii. Pleca pe şantiere şi venea acasă la două săptămâni, iar atunci avea crize de gelozie, bănuind că Anda îl înşală.

Primul episod violent, reclamat la poliţie, a fost în februarie 2024. Atunci, s-a emis un ordin de protecţie, dar după numai câteva zile, Anda și-a retras plângerea și a solicitat revocarea ordinului. Apoi, ea a reluat legătura cu Gânj şi, chiar în perioada în care era căutat de poliție, se întâlneau pe ascuns, în casa pe care ea o avea, peste drum de locuinţa lui.

Dar ancheta deschisă pentru încălcarea ordinului de protecție a mers mai departe, iar pe 25 februarie, anul trecut, procurorii au trimis dosarul în instanţă. Gânj ştia că, dacă va fi găsit vinovat, se va întoarce la închisoare şi va executa şi restul de 5 ani, din condamnarea mai veche. Așa că s-a pregătit să dispară. Dar nu singur.

La răpirea din februarie, Gânj a mers la magazin ca să cumpere ţigări, mâncare și papuci

În noaptea de 26 februarie, la ora 3.20, el a mers la casa Andei şi i-a dat foc. Tânăra se ascunsese în vecini, la locuinţa unei mătuşi. Gânj s-a dus acolo, a tras-o afară din casă şi a luat-o cu el. Anda avea pe ea doar un tricou, nişte colanţi şi o pereche de şosete. A fost dusă, 15 km pe jos, peste câmpuri, până în pădurea de lângă Sărmăşel Gară, la graniţa cu judeţul Bistriţa-Năsăud. Au dormit acolo, printre copaci, iar a doua zi, „Anda, care fuma, l-a rugat să se ducă să-i cumpere nişte ţigări şi mâncare”, spune sora ei, Tiberia Gyurca.

El a coborât spre un magazin din apropiere. Când l-a văzut intrat înăuntru, Anda a alergat spre buticul de vizavi, unde a cerut ajutor vânzătoarei şi apoi a stat ascunsă în toaletă, până la sosirea poliţiştilor.

Pe camerele de supraveghere video din magazinul în care intrase, Gânj apare pe imagini, mergând spre casa de marcat cu o pereche de papuci în mână. Voia să-i cumpere pentru Anda, ca să-și continue drumul cu ea. Când a văzut agitaţie în zonă, a luat-o la fugă și a reuşit să dispară în pădure, înainte ca polițiștii să se dezmeticească și să pună mâna pe el.

Rudele lui sunt convinse că ceea ce s-a întâmplat atunci n-a fost o răpire, ci o fugă eşuată, pentru că „mama Andei îi spusese ei că, dacă pleacă cu Emil, îi lasă copilul pe drumuri sau i-l duce într-un centru”.

În februarie anul acesta, Emil Gânj a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, distrugere și violare de domiciliu. Iar luna trecută, dosarul a trecut de camera preliminară.

Gânj știa că va fi filmat când face crima. „N-a fost din dragoste, ci din răzbunare”

Anda Gyurca și-a refăcut casa ce-i fusese incendiată și s-a mutat înapoi. O vreme, ea a beneficiat de paza permanentă a poliției. Dar pe „14 aprilie 2025, la solicitarea expresă a persoanei vătămate, Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș a dispus paza locuinței victimei, în intervalul 22.00 – 6.00”, precizează IPJ Mureş. „Anda a fost forţată să solicite pază doar pe timpul nopţii”, acuză tatăl ei.

Două săptămâni mai târziu, pe 30 aprilie 2025, Gânj a fost condamnat, pentru încălcarea ordinului de protecţie, la 2 ani de închisoare. La pedeapsă i s-au adăugat cei 5 ani, rămaşi neexecutaţi. Decizia a rămas definitivă, prin neapelare.

Au urmat două luni de acalmie. Dar 30 iunie, Anda a postat pe TikTok o fotografie cu ea și cu tatăl copilului ei, având ca mesaj sonor un refren dintr-o manea: „Atâtea ispite în lumea mare/Dar tu rămâi raza mea de soare”.

Pe 3 iulie, ea şi-a acoperit tatuajul cu nume „Emil”, iar alături şi-a scris pe piele: „Nu regret nimic”, în limba franceză („Je ne regrette rien”). Iar patru zile mai târziu, a postat mai multe filmuleţe cu ea, făcute într-o spălătorie din Sărmăşel Gară, nu departe de locul unde o dusese Gânj cu un an în urmă. La unul dintre filmuleţe, tânăra a pus acordurile dintr-o manea: „1-0 pentru mine/la duşmani nu le convine”.

Şi după numai câteva ore, duşmanul a reapărut. Pe 8 iulie 2025, în jurul orei 8.50 dimineaţa, Gânj a intrat în curtea Andei înarmat cu un topor şi a început să spargă geamurile. Ea era în casă și se ascundea de el, într-un dulap. Dar când mama tinerei a deschis ușa, ca să scoată copiii afară, Gânj a pătruns în locuinţă, a găsit-o pe Anda şi a ucis-o cu lovituri de topor. Apoi a turnat pe ea benzina pe care o adusese în rucsacul din spate, a aprins focul şi a ieşit din casă. Era cu mâinile goale.

A mai făcut câţiva paşi, apoi s-a întors în casă, unde s-a auzit încă un zgomot de lovitură. Pe urmă, a ieşit. Avea toporul în mână, însă era fără rucsac. Scena atacului a fost filmată de camera de supraveghere video pe care Anda o montase în curte. Iar „Emil ştia că e camera de supraveghere acolo”, spune Tiberia Gyurca.

Rudele lui Gânj cred că această crimă „n-a fost făcută din dragoste, cum se zice, ci din răzbunare, fiindcă el considera că va ajunge iar la puşcărie doar din cauza ei”.

Sora Andei e convinsă că Gânj i-a trimis mesajul de ameninţare, la 6 zile după crimă

Tiberia Gyurca, sora Andei, spune că Emil Gânj „nu părea să fie un om rău… Acuma, cum se zice, «mâţa blândă zgârie rău». Dar el era calm. Odată, mi-amintesc, m-am enervat pe el şi l-am alergat pe pietre. Iar el n-a reacţionat, râdea”.

Stăm de vorbă în curtea casei în care a fost comisă crima. Geamurile pe care Gânj le-a spart cu toporul au fost înlocuite, iar în spatele unuia, chiar în camera unde a murit Anda, e o vază cu flori pe pervaz, lângă o cărticică de rugăciuni.

A trecut aproape un an de când Anda a fost ucisă, dar în casa în care ea a trăit, totul pare că a încremenit în timp, de atunci.

În dimineaţa crimei, Tiberia era cu Anda, în curte, atunci când l-au văzut pe Gânj, „la gardul vecinei de vizavi. Mai întâi a aruncat securea (toporul – n.r.) şi apoi a sărit și el”, spune sora Andei. „Când a intrat în curte la noi, „striga «unde e Anda, o vreau pe Anda!». M-am gândit că vrea iar s-o ia cu el, dar nu să o omoare. Nu-l credeam în stare”.

La câteva zile după crimă, pe 14 iulie anul trecut, sora Andei a primit mesaje de ameninţare pe TikTok, de pe un cont ce avea poza şi numele lui Emil Gânj. S-a descoperit că era un cont fals, creat de o tânără de 24 de ani din Bistriţa-Năsăud care fusese luată de valul super-mediatizării cazului. Dar Tiberia e convinsă că acolo a fost mâna lui Emil Gânj, „pentru că mi-a scris nişte lucruri pe care numai el le ştia”, explică ea.

De atunci, n-a mai primit niciun semn care să pară că-i venit de la el. Luna trecută însă, înainte de ultimul termen al procesului în care el era judecat pentru omor, mătuşa ei s-a întâlnit la magazinul din sat cu fratele lui Emil Gânj, Iacob, care i-a zis: „ai grijă ce vorbeşti la tribunal, că o să ajungi mai rău ca Anda”, povesteşte Tiberia.

„N-a ameninţat-o Iacob”, spun rudele lui. „El era cu copilul la magazin, ca să ia pâine. Iar la casa părintească, aflată peste drum de casele lor, el merge ca să cosească iarba din curte sau ca să bage oile, să pască. Şi-apoi, poliţia e tot timpul după ele (rudele Andei – n.r.). Dacă Iacob mergea cu furca sau le ameninţa, nu-l lua poliţia imediat?”.

Nu l-au luat. Iar rudele Andei beneficiază de protecţie din partea poliţiei „de la momentul săvârşirii faptei (8 iulie 2025 – n.r.) şi până în prezent”, după cum preciza ministru de interne, Cătălin Predoiu, în răspunsul dat la interpelarea unui deputat.

Cum a monitorizat Poliţia fiecare pas al reporterilor Libertatea prin Miheşu de Câmpie

Două maşini stau şi acum de pază în Miheşu de Câmpie, pe strada unde a fost crima şi unde încă locuiesc rudele Andei Gyurca. Fiecare om ce se apropie de casele lor, localnic sau străin, bătrân invalid, şofer de remorcă ce trece spre câmp sau jurnalist venit să-şi facă meserie, este legitimat. Se pleacă de la prezumţia că fiecare dintre noi ar putea fi ori complicele lui Gânj, ori vreun fan descreierat de-al lui.

În prima zi în care am mers la Miheşu, în capul străzii, dinspre câmp, era o autospecială cu poliţişti veniţi de la Sighişoara. „Suntem pază la imobilul lui doamna Tiberia”, ne-au spus ei. I-am informat că noi suntem jurnalişti, iar ei, văzând și numărul de Bucureşti al maşinii, ne-au lăsat să trecem. Dar 50 de metri mai sus, spre casa crimei, am fost opriţi la un alt filtru. Un Duster cu număr de MAI: „Săru mâinile! Ciolacu, de la Criminalistică”. „Bună ziua! Ziarul Libertatea”. Dar poliţistul criminalist a insistat să-i arătăm legitimaţiile. Apoi, şi-a notat numele de pe ele, fără să ne explice în ce scop.

Însă nici asta n-a fost de ajuns. În aceeaşi zi, am avut parte de o nouă legitimare. Eram în curtea uneia dintre surorile lui Emil Gânj și discutam de cinci minute, în jurul unei mese, când ne-am trezit cu maşina poliţiei în poartă. Poliţistul a intrat în curte ca la el acasă, fără mandat şi, din nou, fără explicaţii. „Bună ziua! M-au trimis şi pe mine alţii… Am venit să întreb şi eu”, ne-a spus el. Ne-am legitimat din nou. „Ştiu că a mai fost o echipă de reporteri pe aici, prin Miheşu…”. „Tot noi eram”. Lămurit, poliţistul ne-a anunţat că va raporta „mai departe” şi apoi a plecat.

A doua zi, ne întoarcem în Miheşu, iar pe strada unde locuiesc rudele Andei sunt alte două maşini de poliţie, ambele din Târgu Mureş. Arătăm legitimaţiile de presă, dar de data aceasta, ni se cer insistent buletinele. Le dăm, iar poliţistul notează şi numărul maşinii cu care am venit.

La final, suntem anunţaţi că vom fi trecuţi „într-un tabel”, însă poliţistul care e la volan, în autospecială, îşi anunţă colegul: „Am dat pe grup”. Pe grupul de WhatsApp. Să se știe: cine, de unde și ce mișcă sau ce nu mișcă în Miheşu.

În ziua crimei, poliția a început să-l caute pe Gânj târziu, după lăsarea întunericului

Dar poliţia care azi veghează, hiper-vigilentă, pe străzile din Miheşu de Câmpie n-a făcut mai nimic înainte de crimă, când Gânj mişuna prin zonă, deşi era urmărit general. Iar după ce Anda a fost ucisă, aceeaşi poliţie a făcut apel la populaţie, ca să-l prindă pe criminal, după 5 ore şi jumătate. Şi-apoi au mai trecut alte 6 -7 ore până când a pornit în căutarea lui.

După ce a omorât-o pe Anda, Gânj a alergat pe terenul aflat vizavi de casa ei, unde mai întâi a aruncat toporul. Acesta a fost descoperit 42 de zile mai târziu, pe 18 august 2025, „cu ocazia completării activității de cercetare a locului faptei”, spun anchetatorii. „Mama a găsit securea, sub nişte bozi (tufe – n.r)”, ne explică Tiberia Gyurca.

Nu departe de topor, pe un teren viran din spatele casei lui, Gânj a aruncat bluza de pe el, pe care era sângele Andei, dar şi o cutie de chibrituri. Tot acolo, au mai fost găsite trei brichete şi un hanorac kaki, ce fusese purtat de el. Iar din acel ultim loc, nu mai există nicio urmă lăsată de Emil Gânj. Cel mai probabil, el îşi planificase fuga, aşa cum premeditase şi crima.

În acea dimineaţă, poliţiştii din Miheșu de Câmpie au ajuns la faţa locului imediat după ce mama Andei a sunat la 112: „în două minute”, spune o martoră.

Un vecin, care îl sunase pe şeful de post ca să-l anunţe că l-a văzut pe Gânj, le-a arătat poliţiştilor direcţia în care acesta fugise: prin porumb, spre curtea unui consătean. Alt martor, ce locuia în apropiere, a spus că-l văzuse şi el pe Gânj alergând prin grădini, în direcția satului Bujor. În strada unde a avut loc crima se termină Miheşu și începe câmpul, iar de acolo și până în Bujor sunt vreo 2,5 km, în linie dreaptă. În drum, e și-o salbă de iazuri.

Dar atunci, pe moment, niciun poliţist n-a plecat în urmărirea lui Gânj. Iar căutările „n-au început chiar imediat. A durat ceva timp”, îşi aminteşte Tiberia Gyurca. „Prima dată, cred că ne-au dus pe noi la declaraţii şi pe urmă…, nu ştiu exact, dar oricum, a durat. Dacă acţionau atunci, era prins, că nu putea să meargă departe. A fost prea târziu”.

„Poliţia nici n-a intrat în curtea noastră, în ziua aceea”, ne mărturiseşte soţia lui Iacob Gânj. „Abia de-a doua zi, nonstop, în fiecare zi şi noapte, intrau cu puştile şi trăgeau de toate, să-l caute pe Emil”.

În ziua crimei, căutările pe teren, cu efective sporite, au început abia după lăsarea serii, în jurul orelor 22.00, ne-au precizat câţiva oameni care au participat la ele. Gânj câştigase astfel un avans de timp considerabil în faţa poliţiei.

Unde este Emil Gânj? Autorităţile din Marea Britanie au solicitat informaţii despre el

Emil Gânj n-avea maşină şi nici permis de conducere. Avea doar o bicicletă, care a rămas la casa părintească, spun rudele lui. Iar Tiberia Gyurca confirmă informaţia. Cât de departe ar fi putut ajunge bărbatul care, în miezul verii, fugea de poliţie în direcția iazurilor, cu cizmele de cauciuc în picioare?

Cu puțin ajutor, destul de departe. Presa din Ungaria scrie că la o săptămână după crimă, pe 15 iulie, Gânj ar fi fost văzut în județul Bistriţa-Năsăud, unde ar fi dormit noaptea în podul unui hambar; poliția era la doar 500 de metri depărtare, când el a fugit în pădurea de lângă Slătinița, iar apoi, conform indiciilor, s-a îndreptat spre granița cu Ungaria.

Două zile mai târziu, Gânj a fost dat în urmărire şi de Poliţia Ungară care, la finalul anului trecut, anunţa că ţine legătura zilnic cu Poliţia Română şi că există un schimb de informaţii şi o coordonare permanentă, „pentru a-l găsi cât mai repede pe fugar”.

E posibil ca Emil Gânj să se ascundă în Ungaria? Sau doar să treacă pe acolo, în drum spre Anglia, de care se simţea mai apropiat?

La ultimul termen al procesului în care el a fost judecat pentru omor, la Tribunalul Mureş a ajuns „un înscris emis de autorităţile din Marea Britanie, prin care se solicită furnizarea de informaţii cu privire la inculpat”, potrivit încheierii instanţei.

Procurorul de şedinţă a propus atunci să fie trimisă o adresă către autorităţile britanice, „pentru a furniza relaţii suplimentare cu privire la cerere, dat fiind caracterul sensibil al informaţiilor care se solicită a fi divulgate”. Apoi procurorul s-a răzgândit, iar instanţa a decis redirecţionarea cererii britanicilor către IPJ Mureş.

Rudele lui Emil Gânj cred că el e mort, „că dacă era viu, îl vedea cineva, concret. Sau lua legătura cu cineva”. E luat în calcul şi un accident, căci una dintre surori l-a visat „prins între nişte lemne și cerea ajutor”, dar mai ales varianta suicidului, „căci după ce a omorât-o pe ea, şi-a zis că viaţa lui nu mai contează”.

E o ipoteză plauzibilă: statisticile ne arată că, în cazul crimelor comise de actualii sau foştii parteneri de viaţă ai victimelor, o treime dintre ei se sinucid după comiterea faptei.

Pentru a afla dacă Gânj a fost căutat și viu, dar și mort, am solicitat Ministerului Afacerilor Interne să ne răspundă la următoarele întrebări:

● În operațiunile pentru depistarea lui Gânj, au fost folosite drone/elicoptere dotate cu termoviziune? Dar câini antrenați pentru detectarea cadavrelor umane?

● Din toate informațiile primite de la cetățenii care l-ar fi văzut pe Gânj după data de 8 iulie 2025, a existat vreuna care să fie confirmată de verificările ulterioare ale poliției?

Vara trecută, Gânj era căutat ca într-un serial de pe Netflix, montat din imaginile filmate de poliţie, în care ni se dezvăluiau tehnica folosită, dar şi locaţiile deja verificate:

Acum însă, MAI evită să răspundă la întrebări, precizând doar că „activitățile operative se desfășoară cu un grad ridicat de discreție”, că ele presupun „inclusiv verificarea tuturor sesizărilor și informațiilor primite din partea cetățenilor”, iar „divulgarea unor informații detaliate privind planificarea operațională, efectivele implicate, metodele de lucru, mijloacele tehnice utilizate, probele administrate sau alte elemente ce țin de strategia de intervenție și ancheta penală ar putea afecta buna desfășurare a activităților în curs și compromite atingerea obiectivelor operative”.