Va forța Bibi, basileul Super-Spartei, o acțiune militară în Iran?  

Acel „Super” iscusit adăugat „Spartei” dă sintagmei o puternică, dar înșelătoare notă de eroism. Premierul vorbea, de fapt, cu intonație autoritară de basileu, despre izolarea internațională în care deciziile sale ulterioare atacului barbar al Hamas din 7 octombrie 2023 au împins Israelul. Acel război de pedepsire care, sub ochii îngroziți ai umanității, a făcut peste 70.000 de victime (cifră recunoscută finalmente, oficial, și de Guvernul de la Ierusalim). Și „contorul” se învârte încă.

Cum descria atunci Israelul basileul Bibi? Ca pe un stat cu „trăsături autarhice”, victimă a ingratitudinii marilor cancelarii. Dorindu-și acum un al șaptelea mandat de premier, se va profila în alegeri ca Salvator – rol pe care îl interpretează magistral, până acum mereu câștigător -, chiar dacă, nu o dată, a trebuit să salveze țara de consecințele propriilor greșeli. Și președintele Donald J. Trump, fidelul său prieten (care, uneori, în spatele cortinei, își mai exprimă colorat exasperarea față de Bibi), crede că Netanyahu este omul providențial, singurul potrivit să conducă pe mai departe.

Ce însă nu are niciun interes, deocamdată, să observe președintele SUA este că visul declarat al premierului de la Ierusalim – repetat în multe rânduri (în august 2025, cu aplomb) – „Marele Israel”, nu se potrivește cu aspirațiile sale geopolitice.  

Statele din regiune nu se tem doar de Iran, ele sunt profund îngrijorate și de militarismul Guvernului de extremă-dreapta al lui Netanyahu (peste episodul Qatar, de anul trecut, nu s-a așternut deloc uitarea). Ieri, din nou, șapte țări musulmane (Iordania, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Indonezia, Pakistan, Egipt, Turcia), în frunte cu Arabia Saudită, au condamnat ultimele demersuri ale Israelului ce pavează violent drumul spre anexarea Cisiordaniei. Aceste acțiuni contravin promisiunii solemne a liderului de la Casa Albă conform căreia Cisiordania nu va fi anexată. În 13 august 2025, Liga Arabă condamnase ferm declarațiile prim-ministrului israelian cu privire la visatul „Mare Israel”, considerându-le un indiciu al ignorării suveranității țărilor arabe, precum și un atentat la securitatea și stabilitatea regională.  

Mâine – pentru a șaptea oară în cel de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald J. Trump – premierul Benjamin Netanyahu se va prezenta din nou, cu grăbire, într-o vizită oficială în Statele Unite. Am temeiuri să presupun că nu etapa a doua a Planului Trump pentru Gaza va fi principalul punct pe ordinea de zi, ci Iranul.

Faptul că regimul de la Tehran a insistat ca tema negocierilor indirecte americano-iraniene din Oman să fie exclusiv problema nucleară, nu este ce a cerut Bibi, basileul Super-Spartei, duetului Witkoff-Kushner. Deși premierul Israelului atrage atenția de peste douăzeci din ani asupra pericolului nuclear reprezentat de Iran, în acest moment este mai preocupat de rachetele balistice iraniene și proxy-urile (așa-numita Axă de Rezistență) Iranului din regiune. În eventualitatea că, așa cum par a sta lucrurile, ayatollahii vor respinge propunerea de restricționare a rachetelor balistice și își vor menține sprijinul pentru axă, în ce fel –  având solide justificări de securitate – va aborda Netanyahu problema la Washington? Este de așteptat ca, la întâlnirea de mâine, să-și folosească întreaga, îndelung exersata putere de convingere, spre a-l determina pe președintele Donald J. Trump să pună capăt negocierilor de la Oman. N-ar fi deloc exclus să forțeze și o nouă acțiune militară împotriva Iranului.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.