Minciunile despre ajutorul social pentru cei săraci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Săptămâna trecută au apărut mai multe știri despre cum peste 21 de mii de persoane și-ar fi pierdut ajutoarele sociale, într-un an de zile, pentru că ar fi refuzat locurile de muncă oferite de autoritățile locale. Informația este un fake news generat de un comunicat de presă transmis de către deputatul PNL Florin Roman.
Cuprins:
Florin Roman se folosește de un răspuns oficial primit de la Ministerul Muncii (la o interpelare trimisă de el în Decembrie), sub semnătura ministrului Muncii Violeta Alexandru, în care se precizează așa:
Precizăm că, urmare a verificărilor lunare menționate, în luna octombrie 2019 numărul de beneficiari de ajutor social a scăzut cu 21.193 față de luna octombrie 2018.”
Unde e fake news-ul?
În faptul că ministerul are la dispoziție date exacte privind numărul persoanelor care au refuzat un loc de muncă oferit sau un curs de calificare, dar în loc să transmită acel număr, comunică evoluția numărului total de beneficiari.
Știm, dintr-un alt răspuns oferit de Ministerul Muncii în octombrie 2019 (la vremea respectivă condus de Marius Budăi) deputatului Adrian Dohotaru că în perioada decembrie 2018 - august 2019:
- au fost doar 1.642 de persoane care au refuzat un loc de muncă oferit sau participarea la un curs de calificare
- numărul de beneficiari de ajutor social a scăzut cu 19.491
Similar, în 2017, în perioada ianuarie - octombrie, au fost 2.503 persoane care au refuzat un loc de muncă oferit sau un curs de calificare. În același interval de timp, numărul de beneficiari de ajutor social a scăzut cu 32.379.
„În ambele cazuri, vorbim de peste 10 ori mai multe dosare închise decât refuzuri ale beneficiarilor de a accepta un loc de muncă“
Așadar, dacă ministerul deține datele exacte, de ce preferă să inducă în eroare și să ofere oportunitatea unui deputat să producă un fake news de o asemenea gravitate?
Florin Roman nu este la prima abatere pe acest subiect. Tema „leneșilor care nu vor să muncească și trăiesc din ajutoarele date de stat” este centrală în activitatea sa parlamentară.
Deputatul care a propus limitarea dreptului de a beneficia de ajutor social
Deputatul PNL Florin Roman a propus modificarea legii privind acordarea ajutorului social astfel încât acesta să fie tăiat dacă un beneficiar refuză un loc de muncă oferit de autoritățile locale. Anterior modificării propuse de el, ajutorul era doar suspendat după un refuz și tăiat abia după al treilea refuz.
Propunerea deputatului Roman a fost adoptată de Parlament și a devenit parte din lege, intrând în efect din noiembrie 2018. Acum, Florin Roman încearcă să demonstreze că modificarea propusă de el a avut efectul dorit. În realitate, vedem însă că nu s-a schimbat nimic.
„Ideea „milioanelor de asistați” care „nu vor să muncească” este un mit care face foarte mult rău, în ciuda încercărilor repetate de demontare.“
Au scris despre asta Diana Meseșan, dela0.ro (Diana Oncioiu), Fundația Friedrich Ebert (FES), și multe alte persoane, dar imaginile cu „asistații” care zic că nu vor să muncească din reportajele TV repetate sunt mai puternice decât datele și analizele bazate în date și muncă de teren.
Nu ajută nici Ministerul Muncii, care nu are capacitatea de a transmite toate seriile de date pe care le procesează și, mai ales, nu are un departament care să producă evaluări și analize în mod susținut. Dar știm, tot dintr-un răspuns oferit deputatului Adrian Dohotaru, că în primele 10 luni din 2017, doar 14.371 de persoane beneficiare de ajutor social (mai puțin de 5% din totalul beneficiarilor apți de muncă) fuseseră angajate undeva ca urmare a procedurii prevăzute de lege.
„În 2018, numărul celor care au ocupat un loc de muncă sau au fost cuprinși în programe de formare profesională a fost de 15.940, iar în primele 6 luni din 2019 au fost doar 5.037 de astfel de cazuri.“
Nu refuzul oamenilor este problema, cât faptul că cei mai mulți nici măcar nu ajung să le fie oferit un loc de muncă.
De ce nu li se oferă beneficiarilor de ajutor social un loc de muncă?
Un prim răspuns este faptul că majoritatea - 85% dintre ei - au cel mult opt clase absolvite, în vreme ce majoritatea angajatorilor cer cel puțin studii medii.
Un al doilea motiv vine din faptul că în județele unde sunt multe locuri de muncă disponibile (e.g. București sau Sibiu), numărul beneficiarilor de ajutor social este foarte mic, în vreme ce în județele unde numărul de beneficiari este mai mare (Buzău, Mehedinți, Teleorman), numărul locurilor de muncă disponibile este mic.
83% dintre beneficiarii de venit minim garantat locuiesc în rural, unde locurile de muncă sunt puține, cele de la oraș fiind greu accesibile, cu costuri mari aferente transportului.
Altfel, este de notat (încă o dată) că numărul beneficiarilor de ajutor social scade aproape constant din 2016.
„Este important și relevant faptul că 43% dintre beneficiari sunt persoane singure, adică primesc cel mult 142 lei pe lună.“
În restul cazurilor, vorbim de familii formate din 2 persoane (20% - beneficiază de maximum 255 lei), 3 persoane (13% - maximum 357 lei), 4 persoane (11% - maximum 442 lei) sau 5 sau mai multe (12% - 527 lei + 37 lei în plus pentru fiecare altă persoană).
Pentru aceste sume, orice persoană aptă de muncă din familia beneficiarilor trebuie să presteze un număr de ore de muncă comunitară, în conformitate cu un plan de acțiune locală întocmit de primărie. Numărul de ore e calculat raportat la valoarea salariului minim, iar adeverința care să dovedească lipsa capacității cuiva de muncă nu poate fi oferită decât de un medic specialist, nu de către medicul de familie.
Un ultim aspect de menționat, sunt cazuri, deși nu știm exact câți în lipsa unei cercetări dedicate, unde oamenii solicită ajutorul social nu pentru suma de bani, cât pentru asigurarea de sănătate, altfel inaccesibilă lor. În cazul acestora, este clar că ajutorul nu reprezintă un pas spre reintegrarea în câmpul muncii, ci o nevoie urgentă de îngrijire medicală.
Problema, pe scurt, este că România își abandonează cea mai vulnerabilă parte din populație, iar politicieni precum Florin Roman și o parte din presă preferă să-și construiască o imagine autoritară pe spinarea persoanelor defavorizate în loc să caute soluții.
