Cum se păstrează verdeața proaspătă la congelator până în primăvară

Cuprins:

De ce să congelăm verdețurile

Plantele aromatice cu frunze fragede și cu un conținut ridicat de apă, cum sunt mărarul, pătrunjelul, busuiocul, menta sau tarhonul, își pot păstra prin congelare o aromă mai apropiată de cea proaspătă decât și-ar păstra prin uscare.

Congelarea poate păstra bine și valoarea nutritivă, mai ales atunci când plantele sunt culese la maturitate optimă, pregătite repede și menținute constant la aproximativ -18 grade Celsius.

Sigur, calitatea lor depinde și de materia primă pe care o avem și de timpul trecut de la recoltare până la congelare. O legătură proaspăt culeasă și congelată în aceeași zi poate păstra foarte bine o parte dintre vitamine, minerale și compușii vegetali, în timp ce frunzele deja veștejite nu-și recapătă calitatea prin simpla introducere în congelator.

Există și un alt beneficiu foarte practic, porționarea. Verdețurile pot fi pregătite în cantitățile folosite în mod obișnuit la o mâncare. În loc să dezghețăm o pungă întreagă, putem lua un cub de leuștean pentru ciorbă, o lingură de mărar pentru un sos sau o porție de spanac pentru două persoane. Astfel, se economisește timp și se reduce risipa alimentară.

Ce verdețuri se congelează bine

Mărarul își păstrează bine aroma și este potrivit pentru supe, sosuri, mâncăruri cu mazăre, varză, cartofi sau dovlecei. Poate fi congelat tocat, în pungi subțiri, sau porționat în cuburi.
Pătrunjelul verde se congelează simplu și poate fi folosit direct în supe, ciorbe, pilaf, tocănițe și sosuri.
Leușteanul este foarte potrivit pentru congelare, deoarece aroma sa puternică rezistă bine. Este util să fie împărțit în porții mici.
Tarhonul poate fi congelat tocat sau sub formă de frunzulițe întregi. Pentru că este intens aromat, cuburile mici sunt mai practice decât pungile mari.
Busuiocul își păstrează aroma, dar frunzele crude tind să se închidă la culoare și să se înmoaie. Este mai potrivit congelat tocat, în cuburi cu apă sau ulei, ori sub formă de pesto. Produsul congelat se folosește în sosuri, paste, supe și alte preparate gătite, nu ca garnitură.
Cimbrul, rozmarinul și oregano pot fi congelate, deși suportă foarte bine și uscarea. Crenguțele pot fi congelate întregi, apoi frunzele se desprind pe măsură ce sunt necesare. Pentru aceste plante robuste, uscarea poate fi mai economică dacă spațiul din congelator este limitat.
Frunzele de țelină pot fi tratate și ele ca plante aromatice. Spălate, bine uscate, tocate și congelate crude.
Spanacul, urzicile, ștevia, loboda și frunzele de sfeclă se congelează mai bine după o opărire scurtă.
Leurda poate fi congelată crudă, tocată și bine zvântată, atunci când va fi folosită în preparate gătite.

Cum se congelează corect verdețurile și plantele aromatice

Pentru mărar, pătrunjel, leuștean, busuioc, tarhon, mentă, cimbru și alte plante aromatice, metoda de bază este simplă.

Se aleg plante proaspete, cu frunze ferme și sănătoase. Frunzele galbene, pătate, putrezite sau prea lovite se îndepărtează.

Verdețurile se spală sub jet de apă rece. După spălare, verdețurile trebuie uscate foarte bine. Se pot lăsa într-o sită, se pot trece printr-o centrifugă pentru salată și apoi se pot tampona cu prosoape curate.

Codițele tari se îndepărtează, iar frunzele se lasă întregi sau se toacă, în funcție de utilizarea pe care o avem în minte.

Există trei metode practice de congelare și ambalare:

Congelarea individuală pe tavă. Frunzele sau crenguțele se așază într-un singur strat și se congelează până devin tari. Se transferă imediat în pungi sau cutii. Această metodă permite scoaterea cantității necesare fără dezghețarea întregului pachet.

Congelarea în pungi plate. Verdeața tocată se pune într-o pungă specială pentru congelator, se distribuie într-un strat subțire și se elimină cât mai mult aer. După congelare, se poate rupe sau tăia porția necesară.

Congelarea în cuburi. Verdeața tocată se pune în forme pentru gheață și se acoperă cu foarte puțină apă. După înghețare, cuburile se scot și se mută într-o pungă etanșă, etichetată. Sunt potrivite pentru supe, ciorbe, sosuri și tocănițe. Cuburile cu ulei pot fi folosite în mâncăruri în care uleiul face parte din rețetă.

Cum se congelează spanacul, urzicile, ștevia

Frunzele se sortează atent și se spală în mai multe ape. Se pregătește o oală încăpătoare cu apă clocotită. Frunzele ocupă mult volum, astfel că nu trebuie înghesuite. Se introduc în porții mici, iar timpul se măsoară din momentul în care apa revine la fierbere. Pentru spanac, ștevie, lobodă și majoritatea frunzelor verzi sunt suficiente aproximativ două minute.

Imediat după opărire, frunzele se mută într-un vas cu apă foarte rece și gheață. Răcirea rapidă oprește gătirea. În lipsa acestui pas, frunzele continuă să se înmoaie.

După răcire, se scurg foarte bine și se presează ușor pentru eliminarea excesului de apă. Se formează porții potrivite pentru o mâncare, se ambalează etanș și se congelează repede. Dacă pachetele sunt plate și nu foarte groase, vor îngheța mai uniform și vor ocupa mai puțin loc.

Cât timp și la ce temperatură se păstrează verdeața la congelator

Congelatorul trebuie menținut la aproximativ –18 grade Celsius sau mai rece.

Pentru plantele aromatice, gustul este în general cel mai bun în primele patru până la șase luni.

Legumele cu frunze opărite își pot păstra o calitate bună aproximativ opt până la douăsprezece luni, dacă au fost pregătite și ambalate corect. Aceste perioade sunt orientative. Aroma, textura și culoarea se degradează treptat, mai ales dacă temperatura fluctuează sau ambalajul conține mult aer.

Verdețurile au adesea arome puternice, care pot fi preluate de alte alimente. Ambalajele trebuie închise etanș, iar aerul trebuie eliminat pe cât posibil.

Descoperă și Ce se întâmplă dacă congelezi greșit legumele. Lista completă a legumelor pe care le poți congela în august

Cum se folosesc verdețurile după congelare

În majoritatea preparatelor, plantele aromatice nu trebuie dezghețate. Se ia cantitatea necesară și se adaugă direct în mâncare. Mărarul, pătrunjelul și leușteanul își păstrează mai bine prospețimea dacă sunt adăugate spre finalul gătirii.

Cimbrul și rozmarinul pot fi puse ceva mai devreme, deoarece suportă mai bine prepararea îndelungată.

Spanacul, urzicile și celelalte frunze opărite pot fi puse direct în supe și tocănițe. Dacă urmează să fie folosite în plăcinte, umpluturi sau omlete, este util să fie dezghețate în frigider și scurse din nou, pentru ca apa eliberată să nu înmoaie preparatul.

Odată scoasă porția, punga trebuie pusă repede înapoi în congelator. Dezghețările parțiale repetate afectează textura și favorizează formarea cristalelor mari de gheață.

Greșeli frecvente atunci când punem verdeața la congelator

Congelarea verdețurilor deja veștejite. Cele mai bune rezultate se obțin cu plante proaspete, pregătite cât mai curând după recoltare sau cumpărare.

Ambalarea frunzelor ude. Excesul de apă produce bulgări de gheață, ocupă spațiu și schimbă gustul. Zvântarea atentă este una dintre etapele care influențează cel mai mult rezultatul.

Folosirea aceleiași metode pentru toate plantele. Mărarul și pătrunjelul nu au nevoie de tratamentul aplicat spanacului. Invers, congelarea crudă a frunzelor destinate gătitului poate duce, după câteva luni, la modificări de culoare și gust.

Opărirea prea lungă sau prea scurtă. O opărire prea lungă înseamnă frunze foarte moi, aromă redusă și pierderi nutritive mai mari. Una prea scurtă poate activa unele enzime în loc să le inactiveze suficient. Timpul se măsoară după ce apa revine la fierbere.

Răcirea lentă după opărire. Frunzele scoase din oală continuă să se gătească dacă nu sunt trecute imediat în apă cu gheață.

Pachetele foarte mari. Ele îngheață mai încet, se porționează greu și sunt deschise de mai multe ori. Porțiile mici, adaptate unei singure rețete, sunt mai utile.

Păstrarea verdețurilor în recipiente cu mult aer. Oxigenul accelerează oxidarea și pierderea aromei. Punga se aplatizează și se presează înainte de închidere, fără să fie strivite inutil frunzele.

Așteptarea ca plantele să aibă o textură identică cu cea proaspătă. Apa din celulele plantei formează cristale de gheață. Din acest motiv, verdețurile dezghețate sunt moi. Este o consecință normală a congelării, nu neapărat un semn că au fost păstrate greșit.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI