Zona veche din Calea Moșilor a îmbătrânit urât. Strada arată ca după un dezastru apocaliptic

Una dintre cele mai vechi și mai importante artere comerciale ale Capitalei a ajuns într-o stare deplorabilă. Porțiunea inclusă în Centrul Istoric al Bucureștiului păstrează multe din clădirile vechi din secolele XIX și XX doar cu numele, pentru că foarte multe sunt părăsite, degradate ireparabil sau la câțiva ani distanță de demolare.

Gunoiul se înmulțește, pereții dispar

La câteva sute de metri de locul unde anual vin sute de mii de turiști străini, mare parte din clădiri sunt acoperite cu graffiti, geamurile sunt sparte, copacii cresc în balcoane, unele apartamente au fost incendiate, zonele ferite au devenit WC-uri publice, gunoiul se înmulțește, iar acoperișurile și pereții dispar.

Zona veche din Calea Moșilor a îmbătrânit urât. Strada arată ca după un dezastru apocaliptic — Sursa foto: Vlad Chirea

Fosta coloană vertebrală comercială a orașului de pe Dâmbovița pleacă din apropiere de Curtea Domnească, de la Biserica „Sfânta Maria a Harurilor” – Bărăția, cotește pe lângă Biserica „Sf. Gheorghe Nou”, unde este amplasat kilometrul zero (oficial) al României, se întâlnește cu Strada Lipscani, trece de nodurile cu străzile Hristo Botev (la granița Centrului Istoric), Armenească, Paleologu și Mântuleasa, pe lângă Biserica cu Sibile, Casa Bercovici și Hanul Solacolu.

Dacă până în 1990, strada cuprindea un șirag exotic de instituții, prăvălii negustorești și case și blocuri de locuit, după Revoluție s-a înregistrat o calamitate a indiferenței, nici autoritățile și nici proprietarii nefiind în stare să readucă zona pe linia de plutire.

Istorica porțiune a Bucureștiului este veche de 400 de ani

Calea Moșilor se întinde pe o lungime de 2.660 de metri, în Sectoarele 2 și 3 ale Capitalei. Face legătura între două dintre cele mai importante zone ale Bucureștiului, Piața Obor (intersecția cu șoseaua Colentina, Șoseaua Ștefan cel Mare și Șoseaua Mihai Bravu) și Piața Unirii (intersecția cu Strada Bărăției).

Numele provine de la un drum de pământ aflat între Curtea Domnească și zona Târgului de Afară (Oborul, Oborul de vite / devenit între timp Piața Obor).

Acesta ducea în secolele trecute la un târg organizat cu ocazia sărbătorii Moșilor de vară (29 iunie) și a fost pietruit în secolul al XIX-lea (mai exact în anul 1825, fiind atunci prima stradă din Capitală pavată astfel), iar asfaltarea a început în anii ’60 ai secolului trecut.

În perioada comunistă, între 1978 și 1983, în porțiunea cuprinsă între Bucur Obor și Bulevardul Republicii (actualul Bulevardul Carol I) au fost demolate casele vechi și a fost sistematizată șoseaua, prin lărgirea căii de rulare și construirea de blocuri adiacente de 8 și 10 etaje, zona fiind cunoscută acum ca „Moșilor Noi”.

Porțiunea de început, de la strada Bărăției până la Bulevardul Hristo Botev, în lungime de 480 de metri, este cuprinsă în Centrul Istoric al Bucureștiului, o zonă protejată oficial prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) și reglementări naționale, în teorie.

Calea Mosilor. Foto Vlad Chirea_8530 (1) copy

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 14

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Mâncare mai ieftină decât la KFC și bere la 15 lei pe plajele din „Hawaii-ul Coreei de Sud”: Cât costă o zi la mare la 8.200 km de București

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Stiri Bucuresti

Comentarii (2)

nelu.faget. 16.08.2026, 19:27

\"Așa-numitul\" centru vechi al Bucureștiului arată în proporție de 99% ca o *** fanariotă.. pentru că exact asta și este. Cu excepția câtorva clădiri cu adevărat valoroase de pe calea Victoriei, construite mai ales după 1860, nu există un centru istoric important, cum au în general cam toate capitalele europene civilizate. Deci soluția normală în locul restaurării unor dărâmături ar fi eliminarea lor completă, cu excepția clădirilor cu o anumită valoare istorică sau culturală, marcate ca monumente protejate. Curaj și intrat cu buldozerele! Dacă s-a putut la Paris, se poate și la noi. Dar construiți în locul lor clădiri cu arhitectură neo-clasică, nu mall-uri grețoase și clădiri de birouri din sticlă.

gheorghe_2 16.08.2026, 22:45

Văd că cineva spune că cea mai bună soluție ar fi să dărâmăm tot centrul vechi din București, pentru că nu arată ca Viena, și să facem niște clădiri noi, în stil neoromânesc, pentru că mall-urile îi put, sunt grețoase. Bietul Ceașcă, știa el ce știa. Știa, în primul rând, că suntem o nație de neisprăviți și netrebnici, care sunt în stare să zacă, timp de decenii, într-o cloacă, așteptând să vină altcineva să rânească după ei. Centrul vechi al capitalei noastre n-are cum să arate ca Viena, pentru că nu trăim în Austria, dar clădirile vechi de acolo sunt, în ciuda aspectului prezent, chiar valoroase. Stilul e specific zonei geografice și, dacă vrea cineva să vadă cum ar putea să arate zona centrală, dacă ar fi bine îngrijită, să meargă la Belgrad, într-o țară mult mai săracă și în afara UE, ca să vadă cum au reabilitat sârbii clădiri construite, în bună parte, în același stil ca la noi. Sau să darâmăm dracu tot orașul ăsta infect și să ne mutăm la cort, că acolo e de noi.