De 30 de ani, partidele romilor nu merg pe mâna unor candidați proprii! Iar marile partide iau voturi și nu-și asumă nici o responsabilitate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ca și la alegerile prezidențiale de acum un an, Ciprian Necula, activist pentru drepturile omului, trece în revistă pentru publicul Libertatea problemele reale ale interacțiunii dintre electoratul rom și politicieni. Și publică un apel al Platformei Aresel pentru decență, manifest adresat candidaților din toate partidele.
Cuprins:
În plină campanie electorală, în buna tradiție mioritică, majoritatea candidaților la diverse funcții locale devin brusc interesați de comunitățile de romi.
Nu, nu vă gândiți că aceștia sunt interesați de măsurile pe care ar trebui să le asume pentru ca aceste comunități să iasă din precaritate, ci îi interesează ca voturile acestora să fie capitalizate pentru propriul beneficiu.
Și, din fericire pentru candidații tuturor partidelor, bursa voturilor romilor a fost deschisă cu succes de către “președinții”, “liderii” sau “politicienii” romi ai unor organizații ce vor să reprezinte romi politic.
Politicienii discută cu liderii, nu cu oamenii din comunitate
Iată un mic paradox electoral – organizațiile rome cu pretenții electorale și de reprezentativitate își invită electorii să voteze partidele mari, fără să încerce măcar să se lupte pentru un mandat de consilier sau primar – deși, demografic cel puțin, ar avea șanse.
Acest paradox împlinește respectabila vârstă de 30 de ani, căci politicienii romi au preferat “deal”-urile mărunte și nu au fost niciodată capabili să înțeleagă problemele cu care se confruntă comunitățile pe care le “păstoresc”, ce să mai spun de soluția “prin noi înșine!”. Adică tehnica e de un transfer absolut de putere și responsabilitate. Noi dăm voturi partidelor mari, individul sau organizația o duce binișor, comunitatea, nu. De ce nu? Tocmai din cauza “deal”-ului! Politicienii care se bazează pe voturile romilor nu discută cu aceștia, ci cu reprezentanții acestora.
De altfel, aceste organizații susțin pe oricine oferă mai mult, iar ofertanții câștigători variază de la un județ la altul.
Călărașiul - cu PNL, Doljul - cu PSD
De exemplu, în Călărași, organizația care reprezintă romii în Parlamentul României susține lista candidaților PNL, iar în Dolj, pe cei ai PSD. Pe unele liste au inclus și romi, dar pe poziții departe de a fi eligibile, tocmai pentru a le da acestora oportunitatea să facă o campanie pentru partidul x sau y.
Efectele nocive ale unei astfel de “politici” sunt nenumărate și au un impact direct asupra comunităților de romi.
Se amplifică stereotipurile față de romi
Astfel, toată construcția “mișcării romilor”, gândită și elaborată de intelectuali și activiști romi, precum sociologul Nicolae Gheorghe, intră sub semnul îndoielii și asistăm la distanțarea romilor de potențialul lor politic. Se ajunge la incapacitatea de a impune pe agenda publică unele măsuri de interes pentru comunitățile în care aceștia trăiesc.
Acest lucru contribuie hotărâtor la amplificarea stereotipurilor și prejudecăților față de romi, căci pentru politicieni, “țiganul” nu poate fi un partener politic serios și loial unor cauze, ci doar un bișnițar activ din 4 în 4 ani. Deși este evident că nu comunitatea și nici măcar liderii romi nu sunt ei, “marii bișnițari” ai acestor combinații.
Iau voturi și nu-și asumă nici o responsabilitate
“Deal”-ul politic, fiind între politicianul partidelor mainstream și negustorul de voturi travestit în politician rom, nu include și măsuri pentru comunitățile de romi, acestea fiind doar o marfă pe care politicianul o cumpără fără să aibă o responsabilitate față de comunități; majoritatea romilor, conștienți că votul lor reprezintă o marfă relativ ieftină, nu mai au încredere în politicienii romi/neromi, preferând să obțină beneficii imediate – clasica pungă cu ulei, zahăr sau făină, deși cei mai mulți preferă cash.
<strong>Și toate astea, în condițiile în care, în medie, romii sunt estimați ca reprezentând 10% din populația României (deci au un potențial imens politic). </strong>
Totodată, reprezintă și cea mai vulnerabilă comunitate din punct de vedere economic și social (deci au nevoie ca acest potențial să fie canalizat pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă).
Și tocmai pentru că votul romilor ar trebui să însemne altceva în ecuația electorală, ceva care să transforme acest vot în responsabilitate asumată a aleșilor față de binele unei comunități, nu față de buzunarul unui broker de voturi, Platforma Aresel lansează o nouă provocare pentru candidații la alegerile locale din septembrie.
<strong>Destinatarii sunt toți candidați, indiferent dacă aceștia sunt pe liste din partea partidelor politice sau candidează independent. Lor le este dedicat Manifestul romilor pentru decență electorală. </strong>
Acest manifest este cu atât mai necesar cu cât reprezintă cerințele comunităților și ilustrează probleme cu care acestea se confruntă, unele agravate de pandemia de coronavirus și de efectele pe care aceasta le-a declanșat inclusiv în plan economic.
Candidații ar trebui să țină cont că este indecent, în contextul actual, să te prezinți cu mizilicuri și trucuri ieftine în fața unor cetățeni, dintre care foarte mulți în prag de sărăcie extremă, excluși și marginalizați.
Candidații ar trebui să își asume responsabilitatea și față de comunitățile de romi, care au tot fost duse cu zăhărelul electoral.
Manifestul Platformei Aresel:
