Mergi direct la conținut »
Articol-manifest al lui Ciprian Necula către candidații la prezidențiale. Ce vor romii de la președintele României? De la „țigancă împuțită” la demnitate cetățenească
Opinii Libertatea > Opinii > Articol-manifest al lui Ciprian Necula către candidații la prezidențiale. Ce vor romii de la președintele României? De la „țigancă împuțită” la demnitate cetățenească

Articol-manifest al lui Ciprian Necula către candidații la prezidențiale. Ce vor romii de la președintele României? De la „țigancă împuțită” la demnitate cetățenească

Sociolog și profesor universitar asociat la SNSPA, Ciprian Necula este una dintre cele mai cunoscute voci din comunitatea romă. El explică pentru cititorii Libertatea de ce e important ca, începând cu aceste alegeri, candidații să realizeze că nu-și pot aminti de categoriile marginalizate, lucru care se întâmplă și în cazul oricărui cetățean, numai atunci când au nevoie de votul lor.

Opinie de
Ciprian Necula
Toate articolele autorului

Platforma Aresel a elaborat un manifest pentru România, un manifest menit să schimbe modul în care politicienii se raportează la minoritatea romă, un apel la implicare civică și politică. Și, pentru că suntem în plină campanie pentru Președinția României, manifestul se adresează tuturor candidaților angajați în această cursă electorală.

Ciprian Necula

Emancipare și populism

În secolul al XIX-lea, abolirea sclaviei, instituită mai bine de 500 de ani, a fost unul dintre elementele centrale ale procesului modernizării României, ca ruptură de tradiția orientală a Evului Mediu. După dezrobirea din 1856, nu s-a mai întâmplat nimic semnificativ în termeni de politică reformatoare în privința populației de etnie romă din România.

Din contră, comunitățile de romi au trecut, mai apoi, prin deportările din perioada regimului antonescian și printr-un program de asimilare forțată pe toată durata regimului comunist.

În vremea noastră, ca în multe alte domenii, problematica romilor apare pe agenda autorităților doar ca efect al presiunii internaționale, pe hârtie de cele mai multe ori, fără impact real, dominată de “seniori” corupți, coruptibili sau iresponsabili.

În cei 30 de ani de tranziție de la epoca ceaușistă și până în prezent, nici un candidat la Președinție nu și-a asumat o poziție publică referitoare la minoritatea romă.

Desigur, cu excepția hăhăielilor băsesciene, mână-n-mână cu familia Cioabă, cu toții încinși într-o horă populistă pe plaiurile patriei. Astfel de atitudini sunt departe de a reprezenta o agendă corespunzătoare pentru romi.

Ulterior, pentru președintele Băsescu, romii au devenit vinovații pentru incapacitatea politicienilor noștri de a duce România în spațiul Schengen, adică i-a folosit ca țapi ispășitori vinovați de paguba națională. Sigur, Băsescu nu a fost singurul președinte european care a ales să îi folosească pe romi în acest fel.

Contemporanii săi, premierul Berlusconi sau președintele Sarkozy, n-au ratat șansa de a “arunca vina-n țigani”, demarând astfel un val de populism european și justificând impotența lor politică prin apelul naționalist la “țiganul” invadator.

În ambele țări s-a dovedit a fi fost o perdea de fum manipulativ, aducător de capital electoral pentru tătucul națiunii. În Italia, discursul instigator la ură continuă sub bagheta lui Salvini, căci metoda s-a dovedit anterior funcțională, generând un grad ridicat de intoleranță și violență împotriva romilor.

Femeile rome, nereprezentate

Un alt aspect important pierdut din vedere pe drumul spre emancipare al romilor îl reprezintă slaba participare și implicare a femeilor rome în viața publică.

Deseori fără drept la replică, multe dintre acestea întâmpină o dublă discriminare: ca femei în comunitate și ca “țigănci” (adică femei și rome) în afara comunității.

Amenințări cu sterilizarea femeilor rome sau chiar astfel de practici au existat atât în România, cât și în alte state din Europa Centrală.

Autobuzul școlar nu ajunge în țigănie

Copiii romi se confruntă încă din clasele primare cu manifestările rasiste și cu discriminarea. Acestea vin de multe ori, din nefericire, chiar din partea dascălilor, prejudecățile fiind apoi adoptate ca model de conduită de ceilalți copii.

Comunitate de romi în cartierul Craica din Baia Mare | Foto: EPA

Iar abandonul școlar se pare că nu a fost perceput, nici până astăzi, ca o consecință directă a segregării în ceea ce privește locuirea. Autobuzul școlar, se știe, nu ajunge în „țigănie”.

Lipsa accesului pe piața muncii, cauzată tot de excluziune, este un alt factor care contribuie la creșterea riscului de abandon școlar.

Dar acestea sunt doar statistici culese pentru rapoartele despre sărăcie și analfabetism și nu reprezintă o sursă convingătoare pentru politicieni, oricum, în cea mai mare parte, neinteresați să producă politici corespunzătoare pentru cei mai vulnerabili dintre noi.

Ce se întâmplă acum și ce ne-a determinat să spunem “aresel” (“ajunge”/“stop”, în limba romani)

Deși reprezintă aproximativ 10% din populația României (conform estimărilor), romii nu contează efectiv în politica românească.  

În spatele ușilor închise, romii sunt o marfă electorală ieftină, pe care majoritatea politicienilor dorește s-o cumpere, vrăjită de așa-ziși politicieni romi, dispuși s-o pună pe tarabă.

Drept urmare, candidații diverselor partide politice n-au nevoie să promită romilor nimic, pentru că, odată aleși în funcții publice, ei nu trebuie să-și onoreze promisiunile decât față de vânzătorii de voturi.

Acesta este principalul (dar nu singurul) motiv pentru care situația actuală a romilor este dezastruoasă, accesul lor la resurse fiind limitat de vătaful comunității și de politicianul ales.

De altfel, de ce ar vrea “cumpărătorul” sau “vânzătorul” de voturi să-și bată capul cu scoaterea oamenilor din sărăcie, cu educația și alte ifose de soiul ăsta? Oricum, cumpărătorul nu calcă prin “țigănie” și n-are interes să-și murdărească pantofii de campanie pe-acolo, de vreme ce, cred unii, dacă și-ar face campania prin comunitățile de romi, și-ar pierde voturile majoritarilor.

O femeie de etnie romă votează la alegerile prezidențiale, la o secție de votare din satul Sintesti, în apropiere de București, 16 noiembrie 2014 | Foto: EPA

Deci, ca să fie mai limpede:

  • Cumpărătorii de voturi nu cumpără voturi individuale, pentru că n-au capacitate, e ilegal și, evident, nu riscă să se compromită prin asociere cu “țiganii”.

Ei apelează la acei lideri informali romi, membri sau nu ai vreunei organizații politice. Unii dintre aceștia și-au deschis prăvălia chiar de 30 de ani;

  • Ca stăpânii de robi duși în târg pentru a fi vânduți, aceștia își laudă marfa în fața politicienilor în căutare de voturi, vânzându-și astfel, pe nimic, comunitățile, conștiința… Mai apoi, după ce s-a bătut palma, e treaba unor lideri locali să asigure participarea la vot și, desigur, “corectitudinea” votului;
  • Metodele folosite de liderul rom local ca să-și asigure participarea la vot a romilor sunt constrângerea, șantajul și amenințarea. De pildă, amenințarea cu pierderea venitului minim garantat;
  • Partida Romilor, organizația care îi reprezintă pe romi în Parlament din 1992 până în prezent, n-a avut interes să obțină voturi pentru sine, căci mandatul parlamentar pe loc rezervat pentru minorități, conform Constituției, nu prevede vreun barem de voturi, astfel că voturile manipulabile devin ușor subiect de tranzacție;
  • Democrația și romii sunt cei care suferă ca efect al traficului de voturi: democrația, din cauza politicienilor incompetenți care ajung în funcții politice, dar nu pentru că ar fi în stare să convingă populația, ci pentru că folosesc soluții imorale; romii, pentru că nu vor beneficia de vreo schimbare în bine, politicienii nefiindu-le datori cu nimic lor, chiar și atunci când datorită voturilor lor ajung la putere.

Aresel, platforma care încurajează participarea responsabilă a romilor în viața publică

În 2018, un grup de activiste și activiști romi a organizat un protest în București față de rasismul autohton, dar și de cel din Italia și Ucraina.

Au participat aproximativ 1.000 de persoane și, după o simplă evaluare, am ajuns la concluzia că a fost cel mai numeros protest organizat de romi după 1989.

N-am putut decât să ne întristăm, constatând incapacitatea romilor de a se mobiliza pentru exprimarea democratică și pentru a cere respectarea demnității lor.

O femeie flutură drapelul oficial al etniei rome, în timpul unui marș de comemorare a Zilei Rezistenței Romilor, în București | Foto: Hepta

Atunci, călăuziți și de gândirea sociologului rom Nicolae Gheorghe, ne-am dat seama că e momentul să schimbăm strategia, romii trebuie să se organizeze la nivel local și să își intensifice vocea prin mobilizare și remobilizare civică.

Astfel, s-a născut Aresel, o platformă civică al cărei obiectiv este mobilizare a cetățenilor români de etnie romă pentru participarea responsabilă la viața publică, fără intermedierea vătafilor din comunități.

Ne dorim ca romii să voteze după propria lor conștiință și propriile lor interese, în cunoștință de cauză, fără a face jocul vreunui lider dispus să profite de precaritatea lor socio-economică.

Din această perspectivă, ne-am propus să scurtcircuităm relația malignă dintre comunitățile de romi și candidații la diverse funcții publice prin mobilizare colectivă, prin elaborarea unor petiții, prin consultare publică și implicarea cetățenilor români de etnie romă în acest proces.

Cu alte cuvinte, ne-am propus să trezim conștiința civică și politică a romilor către o societate deschisă, democratică, empatică și participativă.

În urma unei petiții lansate de Platforma Aresel, semnată de peste 60.000 de susținători, prin care li se solicita candidaților la alegerile europarlamentare să respecte anumite principii, am început cu o primă dezbatere electorală cu subiect exclusiv: situația romilor din România, cu o participare importantă din partea partidelor politice și a unor politicieni de marcă, printre care: Florin Manole (PSD), Corina Crețu (PRO România), Dragoș Pîslaru (USR-Plus). Toate partidele prezente, dar și PNL (prin Rareș Bogdan, care nu a putut ajunge la dezbatere), și-au asumat principiile și măsurile propuse în petiția noastră.

Președintele României și romii

Recent, după consultări în mai multe comunități de romi privind așteptările acestora de la președintele României, în limitele rolului său constituțional, Platforma Aresel a lansat o nouă petiție publică, Manifestul romilor pentru România adresat tuturor candidaților la Președinție.

În acest document, viitorului președinte i se solicită sancționarea publică a rasismului și discriminării, respingerea numirii în funcții publice a unor persoane care au avut manifestări publice rasiste, crearea unui grup de lucru dedicat problematicii romilor, numirea unui consilier specializat în incluziunea romilor, vizitarea anuală a unei comunități rome, includerea romilor în activitățile prezidențiale legate de Holocaust și participarea la un forum, ca prim pas în inițierea unui dialog între viitorul președinte și comunitățile de romi din România.

Timp de 30 de ani, comunitățile de romi au fost lăsate să se descurce singure cu sărăcia, segregarea, discriminarea instituțională și lipsa accesului la piața muncii și alte servicii.

Din patru în patru ani, romilor li se oferea un concert sau o pungă electorală

Însă după ce se termina concertul și se mânca și ultimul mic, se așterne aceeași tăcere, la capătul aceluiași drum neasfaltat. Comunitățile se confruntau cu aceeași ignorare și rea-voință din partea aleșilor.

Vrem ca această mascaradă să înceteze. Bâlciul oferit de politicieni, în cârdășie cu brokerii de voturi, a lăsat suficientă mizerie în urmă.

Pentru voturile noastre, aceștia trebuie să propună și să implementeze măsuri concrete și politici adaptate la realitatea și nevoile fiecărei comunități în parte.

Noi ne dorim ca președintele României, oricare ar fi acesta, să trateze romii cu respect și să le ofere demnitate – ca pas firesc în încheierea procesului de emancipare ce-a debutat cu dezrobirea acestora.

Ne dorim ca președintele României să își asume valori europene în ceea ce privește demnitatea acordată minorităților naționale, nu doar bife necesare, hăhăieli sporadice sau populism antieuropean.

Asumarea manifestului prezentat mai sus ar reprezenta un act de voință politică pentru incluziunea romilor și ar oferi un model social demn de urmat. Altfel, suntem forțați să credem că această tăcere este doar ignoranță la nivel înalt față de o parte semnificativă a populației acestei țări.

Deși acest apel a fost trimis tuturor celor 14 candidați la președinția României, până în momentul scrierii acestui text, nici unul nu și-a asumat public principiile și acțiunile solicitate de noi. Sperăm doar că au nevoie de mai mult timp de analiză.

P.S.: Manifestul Romilor pentru România a fost asumat în scris de către candidatul Dan Barna. Îi așteptăm și pe ceilalți candidați să își asume o politică europeană în ceea ce privește romii din România.

Close
Închide
  Close