Propunere pentru cei care cred că Holocaustul e o „temă minoră”. Hai să aflăm cum au fost omorâți peste milion de copii!

Am citit cu invidie topurile celor mai bune cărți din anul 2021. Ficțiune, non-ficțiune, carte polițistă sau sportivă – ce festin! Peste 95% din titlurile pe care eu le-am parcurs în 2021 – și asta doar pentru că am prins câteva zile de refacere cu John le Carré între Crăciun și Revelion – au vizat exclusiv Holocaustul. 

Anul trecut am scris „Istoria Holocaustului. Desființarea omului: de la ascensiunea lui Hitler până la execuția lui Eichmann”, astfel încât cartea să poată fi lansată pe 27 ianuarie 2022, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. 

La drept vorbind, nu recomand nimănui o asemenea experiență, chiar dacă e doar una de bibliotecă: e foarte greu să rămâi cu emoțiile intacte sau sănătoase după ce treci, una după alta, prin zeci de cărți despre acest masacru oribil.

„Era moarte, moarte, moarte”

Când ajungi cu cercetarea la momentul de apogeu al Shoah-ului – aplicarea Soluției Finale în lagărele de exterminare – îți petreci în zile șir citind doar despre gazări și arderi de trupuri. 

Munți de cadavre, execuții, execuții, fum care provine de la oameni, copii gazați, femei gazate, execuții, execuții, trupuri arse, trupuri îngropate și apoi deshumate pentru a fi arse, oameni arși de vii. 

Așa cum spune un supraviețuitor: „Era moarte, moarte, moarte”. Nu doar în lagărele de exterminare peisajul e cumplit. 

Și în Holocaustul de la est de teritoriile poloneze în care Himmler și-a ridicat lagărele de nimicire (Vernichtungslager) – teritoriile din URSS și din zonele controlate de România lui Antonescu, crimele sunt la fel de înfiorătoare. 

Aici nu s-a recurs la gazare (cu excepția unor camioane care ucideau cu dioxid de carbon), ci la ceea ce a fost numit „Holocaustul prin gloanțe” – adică execuții colective uriașe, care puteau viza, în câteva zile, între 25.000-40.0000 de evrei. 

Antonescu, pe lista criminalilor de frunte

Și da, românii au stabilit recorduri cumplite: Bogdanovca românească de pe Bug a fost mai sângeroasă decât Babi Iar-ul naziștilor. În topul celor mai sinistre personaje ale Holocaustului, după Hitler, Himmler, Heydrich și Eichmann urmează, fără rezerve, Antonescu al României, Ante Pavelić al Croației și Jozef Tiso al Slovaciei (culmea, un preot).

Numai un spirit lipsit de sensibilitate morală și de simțul istoriei ar putea crede că Holocaustul – european sau românesc – e un subiect minor. Dimpotrivă. 

Nu e nimic mai important, mai urgent și mai grav decât să înțelegi cum a fost posibil ca niște oameni aparent normali – ba chiar cumva șlefuiți, care scriau cărți, ascultau Wagner și citeau Hegel – să ucidă cu sânge rece, în mod industrial, peste un milion de copii. Dintre care aproape 100.000 erau pur și simplu bebeluși, prunci, sugari. 

Nu există pentru un istoric, pentru un filozof, pentru un sociolog, analist politic, politician, psiholog, psihiatru, jurnalist – pentru un om, în fapt – un subiect mai relevant decât acesta. 

Ca atare, vreau să le propun și eu junilor noștri neolegionari, care cred că Holocaustul e un subiect „minor”, 33 de cărți (numărul ar trebui să le fie pe plac) care i-ar putea ajuta să înțeleagă că greșesc. 

Toate sunt, desigur, în limba română, pentru a nu le leza cumva demnitatea națională (deși, la drept vorbind, stăm prost la capitolul traducerii în română a marilor studii europene, americane și israeliene dedicate Shoah-ului).

Cărți despre discriminări, Soluția Finală, Shoah în ansamblu:

Timothy Snyder, Pământul negru: Holocaustul ca istorie și avertisment, Humanitas, București, 2018 – Cartea unui istoric și scriitor remarcabil, care propune ipoteza că distrugerea statelor plasate între Germania nazistă și URSS a avut ca efect uciderea majorității evreilor din aceste teritorii, în vreme ce în zonele unde statul a reușit să supraviețuiască numărul victimelor a fost mult mai mic (teoria lui Timothy Snyder se împiedică însă în cazul olandez).

Anne Frank, Jurnalul Anei Frank, Humanitas, Bucureşti, 2011 – Confesiunile unei adolescente strălucite, care se ascunde pentru a scăpa de prigoana nazistă. Familia ei va fi trădată și Anne va ajunge la Auschwitz la numai 15 ani, murind de tifos în lagărul Bergen-Belsen, în ultimele zile ale războiului.  

Eva Schloss, Bartlett Karen, Viața după Auschwitz, Editura RAO, București, 2017 – Amintirile complementare ale surorii vitrege a Annei Frank.

Françoise Frenkel, O librărie în Berlin, Editura Litera, București, 2020 – Memoriile unei evreice care îndrăznește să conducă o librărie în Berlinul lui Adolf Hitler. Utilă pentru a înțelege aplicarea politicilor antisemite după 1933. 

Michael Dobbs, Indezirabilii: America, Auschwitz și un sat prins la mijloc, Editura RAO, București, 2019 – O foarte bună frescă pentru Kristallnacht (noiembrie 1938) și pentru modul în care Statele Unite s-au raportat la antisemitism în anii 30.

Daniel Mendelsohn, Cei dispăruți, Polirom, 2021, Iași – Reconstituirea vieții unor comunități din zonele cele mai afectate de Holocaust (aria de intersecție dintre Polonia, Ucraina, Slovacia, Ungaria – Galiția); cazul comunității din Bolehiv, unde evreii au fost fie uciși pe loc, în mari masacre, fie expediați la Bełżec pentru a fi gazați.

Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, vol. II, De la Voltaire la epoca sinucigașă, Editura Hasefer, București, 2007 – Cea mai cuprinzătoare cercetare disponibilă în limba română a teoriilor antisemite care au dus la Holocaust.  

Cărți despre profilul moral și psihologic al asasinilor: 

Hannah Arendt, Eichmann la Ierusalim: un raport asupra banalității răului, Editura All, București, 1997 – Lucrare clasică despre procesul lui Eichmann și despre modul în care acesta a coordonat birocratic trenurile morții și Soluția Finală. 

Ingrid von Oelhafen, Tim Tate, Copiii uitați ai lui Hitler, Editura Litera, București, 2020 – Carte neașteptat de bună despre programul Lebensborn („Fântâna vieții”) prin care Himmler fura copii cu „potențial rasial” din țările ocupate, pentru a-i crește ca SS-iști.

Richard J. Evans, Al Treilea Reich, trei volume, Editura RAO, București, 2006-2013-2014 – Cea mai bună sinteză despre regimul nazist tradusă în limba română, cu capitole consistente despre legislația antisemită și despre Soluția Finală. 

Adolf Hitler, Însemnări intime și politice (iulie 1941 – martie 1942), Corint, București, 2017 – Stenograme ale discuțiilor interminabile pe care Hitler le avea la masă cu invitații săi în perioada în care a ordonat aplicarea Soluției Finale. Recent a apărut și volumul II, care acoperă perioada prăbușirii. 

Cărți despre lagăre:

Laurence Rees, Auschwitz: naziștii și soluția finală, Editura RAO, București, 2010 – Probabil cel mai bun studiu despre Auschwitz disponibil pentru publicul larg. Om de televiziune, Rees utilizează numeroase mărturii culese direct de la supraviețuitori și chiar torționari. 

Benito Bermejo, Fotograful de la Mauthausen, Editura Corint, București, 2020 – O carte care a readus în atenția publicului lagărul Mauthausen, un Auschwitz al Austriei. Deși nu a fost un lagăr de exterminare, Mauthausen își ucidea prizonierii prin muncă, în special în cumplita sa carieră de piatră.

Eddy de Wind, Auschwitz, ultima stație: povestea mea din lagăr (1943-1945), Humanitas, București, 2021 – Mărturii de la Auschwitz ale unui medic olandez care a putut înțelege în detaliu experimentele medicale și uciderea prin înfometare care erau practicate aici.

Max Eisen, Cu prețul vieții: o poveste despre curaj și supraviețuire la Auschwitz, Editura RAO, București, 2018 – Experiența deportării și a supraviețuirii în lagăr a unui tânăr evreu născut în Moldava nad Bodvou, în zona slovacă anexată de Ungaria.

Eva Mozes Kor, Lisa Rojany Buccieri, Am supraviețuit lagărului morții, Editura Meteor Publishing, București, 2009 – Amintiri de la Birkenau ale unei evreice din Transilvania, care a fost supusă experimentelor doctorului Mengele pentru că avea o soră geamănă.

Posner Patricia, Farmacistul de la Auschwitz, Editura RAO, București, 2020 – Utilă pentru înțelegerea modului în care unele mari companii germane au fost implicate în Holocaust, în special în lagărul Auschwitz III (Monowitz-Buna). 

Elie Wiesel, Noaptea, Editura Art, București, 2020 – Una dintre cele mai cutremurătoare mărturii despre Auschwitz, aparținând unui evreu din Sighet, care a jucat un rol major în studierea Holocaustului. 

Primo Levi, Mai e acesta oare un om?, Editura Univers, București, 1974 – Un mare scriitor și om de știință italian despre experiența sa la Auschwitz.  

Colin Rushton, Sabotorul de la Auschwitz, Editura For You, București, 2019 – Amintirile unui prizonier de război britanic din lagărul Monowitz-Buna.

Cărți despre Holocaustul românesc:

Radu Ioanid, Holocaustul în România: Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu, 1940-1944, Polirom, Iași – Cea mai importantă și recentă sinteză despre Holocaustul românesc, semnată de actualul ambasador al României în Israel.

Radu Ioanid, Pogromul de la Iași, Polirom, Iași, 2021 – Unul dintre cele mai sinistre episoade ale Holocaustului care a avut loc în teritoriile Vechiului Regat, în contextul lansării Operațiunii Barbarossa.

F. Brunea-Fox, Orașul măcelului. Jurnalul rebeliunii și crimelor legionare, Editura APP – O consemnare jurnalistică despre Pogromul de la București, cu descrierea crimelor din Pădurea Jilava. 

Rabin H. Guttman, Guttmann Iosif&Iancu: Slove de martiri…, Editura Hasefer, București, 2008 – Amintirile rabinului Guttman despre uciderea fiilor săi în Pădurea Jilava. 

Matatias Carp, Cartea Neagră, Le Livre noir de la destruction des Juifs de Roumanie, 1940-1944, Traduit du roumain, annoté et présenté par Alexandra Laignel-Lavastine, Éditions Denoël, 2009 – Sinteza clasică despre Holocaustul din România.

Andrei Muraru, Procesele criminalilor de război din Transnistria (teză de doctorat), Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2011 – Una din primele lucrări despre crimele regimului Antonescu în teritoriile ocupate.

Vladimir Solonari, Imperiul-satelit. Guvernarea românească în Transnistria: 1941-1944, Humanitas, București, 2021 – O lucrare foarte recentă pe același subiect, ocolit până acum în istoriografia românească. 

Andrei Oișteanu, Moravuri și năravuri: eseuri de istorie a mentalităților, Polirom, Iași, 2021 – O lucrare care analizează resorturile vechiului antisemitism românesc. 

Petru Clej, Șapte povești de dragoste în vremea Holocaustului, Comunismului și Azi, Meridiane Publishing, București, 2021 – Activitatea lui Petru Clej în recuperarea mărturiilor supraviețuitorilor Holocaustului românesc este neprețuită și se va dovedi esențială pentru cercetătorii de mâine.   

Mai trebuie menționată aici întreaga activitate a unor istorici și cercetători precum Alexandru Florian, Adrian Cioflâncă, Maria Mădălina Irimia, dar și a unor tineri care vor oferi lucrări importante despre Holocaust sau istoria antisemitismului, precum Emanuel Grec sau Bogdan Caranfilof.  

Cărți despre salvatori (Drepți între Popoare): 

Jacques Derogy, Cazul Wallenberg, Institutul European, București, 2013 – O biografie a uluitorului diplomat suedez Raoul Wallenberg, care a salvat mii de evrei maghiari din Holocaust, pentru a fi arestat și ucis stupid de sovietici după capturarea Budapestei.  

Thomas Keneally, Lista lui Schindler, Editura Orizonturi, București, 2019 – Grație filmului impecabil regizat de Steven Spielberg, cartea nu mai necesită explicații. Este la fel de bună, deși traducerea în română lasă de dorit. 

Agnes Grunwald-Spier, Ceilalți Schindleri, Editura Meteor Publishing, București, 2019 – O sinteză dedicată multor alți Drepți între Popoare mai puțin cunoscuți, între care merită amintit consulul chinez de la Viena, Feng‑Shan Ho. 

Leon Leyson, Marilyn Harran, Elisabeth Leyson, Un băiat de pe lista lui Schindler, Editura RAO, 2017 – Amintiri din Cracovia ale unui copil care a supraviețuit Holocaustului pentru că Oskar Schindler i-a scris numele pe faimoasa sa listă.

Urmărește-ne pe Google News