Ilie Lăcătușu, fost legionar, făcut sfânt de Biserica Ortodoxă Română. Preotul a slujit în Transnistria în anii ’40: „A fost șef de cuib”

Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a precizat că speră să fie vorba despre „probabila canonizare a preotului Ilie Lăcătușu. Eu sper, având în vedere atitudinea rezervată de până acum a Patriarhiei Române față de colaborarea unei părți a clerului cu Mișcarea Legionară, că este vorba numai despre o solicitare și nu de o decizie deja luată”.

Florian a mai spus și că „Ilie Lăcătușu a fost șef de cuib în perioada statului național legionar, iar în 1942-1943 a slujit în Transnistria, la Odesa și o localitate din județul Râbnița”, nefiind „cunoscut că ar fi reacționat cu empatie față de soarta evreilor deportați în Transnistria”.

„A slujit cu indiferență față de aproapele lui”

„La Odesa, în toamna 1941 a fost un pogrom cu peste 20.000 de victime, județul Râbnița a fost un loc de deportare, iar în oraș a funcționat un lagăr. Cred că nu greșesc dacă afirm că a slujit, cel puțin, cu indiferență față de aproapele lui, respectiv zecile de mii de evrei români și ucraineni pentru care Transnistria a fost locul execuției”, a declarat Alexandru Florian.

Ilie Lăcătușu, care s-a născut în 1909, a fost hirotonit preot pe 1 septembrie 1934, la parohia Osica de Jos, judetul Olt, potrivit site-ului crestinortodox.ro.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

În anii ’30 el a fost șef de cuib în sânul Mișcării Legionare, iar în 1942-1943 a fost trimis misionar creștin-ortodox în Transnistria, teritoriu ocupat de la URSS de România condusă de Ion Antonescu, aliată cu Germania nazistă.

A fost arestat de regimul comunist în 1952 și trimis la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Eliberat după doi ani, a fost arestat din nou în 1959, condamnat la cinci ani de închisoare și trimis în lagărul de la Periprava, în Delta Dunării, de unde a fost eliberat în mai 1964.

Biserica Ortodoxă Română a anunțat canonizarea a 16 preoți, printre care se numără Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae și Ilie Cleopa

Într-un comunicat transmis vineri, 12 iulie, BOR a anunțat că „în zilele de joi și vineri, 11-12 iulie 2024, în Aula Magna «Teoctist Patriarhul» din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, în cadrul căreia s-a decis canonizarea a 16 preoți români:

• Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie
• Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie
• Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie
• Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie
• Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie
• Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie
• Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie
• Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie
• Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie
• Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
• Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
• Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
• Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
• Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
• Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august
• Părintele protoiereu Alexandru Baltaga, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.

FOTO: Basilica.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro