RADAr CULTURAL. Magicul joc al minţii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sunt momente în viaţă când şi cel mai pedant contabil devine poet. Când propria-i minte, jucându-se cu el, îl atrage pe teritorii care merg până la graniţa artei. Ca actor, care mă întreb în permanenţă CUM?, încerc să pătrund acest mecanism.
L-aş numi un joc al sufletului, dacă n-aş şti că sufletul este un concept fictiv, o farsă sublimă a minţii noastre. În ce fel am putea conceptualiza fericirea, cum am putea-o reproduce, cum s-o verificăm în laborator? Fericirea este veşnicia. Veşnicia care se transformă în clipă.
Dacă ne gândim la starea de graţie care este iubirea, poate cea mai bună ilustraţie, cea mai completă ilustraţie ar fi tabloul lui Robert Rauschenberg. Trebuie să îi dau şi dimensiunile: 182,88 cm/274,32 cm. La prima vedere te-ai întreba cu ce e mai valoroasă această operă decât peretele alb pe care e atârnată. Aici începe magia. Când eşti îndrăgostit, valabil însă pentru oricare altă stare de graţie, devii artist.
Completezi cu versurile tale poemele consacrate, adaugi picturilor şi sculpturilor propria ta tuşă. Rauschenberg este generos, ne oferă întreg spaţiul să îl pictăm cum vrem. Să ne „povestim” fiecare, în culori, fericirea. Dar este în tabloul acesta şi un dor (ce bine că există cuvântul în limba română), o tensiune spre ceea nu poţi exprima prin niciunul dintre mijloacele artei.
TIKTALK. ASEMĂNAREA = IUBIRE. Activat în 2016, de Ziua Îndrăgostiţilor, robotul umanoid Sophia („Înţelepciune”, în limba greacă) nu este nici înțelept, nici deştept. Ea e inteligentă, fiindcă e hrănită cu inteligenţă. Sophia - dovada solidă că roboţii pot înlocui oamenii în cele mai neaşteptate ipostaze. Ne pot lua chipul, nu şi asemănarea. Asemănarea înseamnă iubire.
@artificialtechnology Ai robot malfunctions when asked can robots love. #robotlove #robot #robotsontiktok #robottakeover #ai #artificialintelligence ♬ original sound - Artificial Intelligence
LA NORD DE GÂT. Nu ne punem oprelişti, cu condiţia să nu confundăm creierul cu mintea. Simplificând fără să denaturăm, fiindcă suntem pe un teritoriu pe cât de fascinant, pe atât de gingaş, mintea este un cumul de funcţii - gândire, simţire - ale organului numit creier. Există filosofi ai minţii, unul dintre ei a fost Jerry Fodor, cel mai… haios, dar şi cel mai tăios.
Răspunzând psihologilor artei, care localizează percepţia şi fenomenele artistice în creier, Fodor pusese întrebarea: „Dacă mintea nu se află undeva în spaţiu, atunci ar trebui să se afle la nord de gât. Problema e să ştii cât de departe spre nord”. Răspunsul - poetic! - ar putea fi: mintea e acolo unde ne zboară gândul… Ceea ce atrage în lumea minţii sunt misterele ei nedezlegate: conştiinţa, memoria, râsul, membrele-fantomă, ceasul biologic, dragostea, somnul, visele.
O stranie acuarelă a pictorului renascentist german Albrecht Dürer ni-l arată pe autor mut de uimire în faţa visului său.
Îl pictează, dar simte şi nevoia să îl descrie în cuvinte. Cu aceste două instrumente ale artei face o expediţie în adâncul minţii sale. Acesta este textul care sprijină desenul: „În anul 1525, miercuri spre joi (7-8 iunie) după Cincizecime, noaptea, am văzut această apariție în somn, ape mari căzând din cer. Primul val a lovit pământul la aproximativ patru mile depărtare de mine, cu o forță teribilă, cu zgomote și lovituri extraordinare, înecând tot. Mi-a fost atât de frică, încât m-am trezit înainte să se prăvale celelalte ape. Iar apele care căzuseră erau foarte abundente. Unele au nimerit mai departe, altele mai aproape, coborând de la o înălţime mare, prăvălindu-se parcă de departe. Dar când primul val care a lovit pământul s-a apropiat, s-a rostogolit cu atâta repeziciune, vânt şi vuiet, m-am speriat atât de mult când m-am deşteptat, de tremuram din tot trupul şi vreme îndelungată n-am putut să mă mişc. Așa că, dimineața, am pictat aici deasupra ce şi cum am văzut. Dumnezeu întoarce toate lucrurile în bine”.
EFECTUL MOZART. Rămâne la nivel de prejudecată, de vreme ce n-a fost încă dovedit: opera lui Mozart face minuni. Mai ales asupra creierului copiilor sub trei ani. Funcţiile cognitive ale micuţilor sunt spectaculos stimulate. Explicaţia ar fi că frecvenţele din muzica lui Mozart fac să vibreze anumite zone ale creierului. Pentru adulţi, s-a dezvoltat ca metodă de tratament meloterapia. Neexplicată ştiinţific în toate articulaţiile ei, meloterapia atenuează depresii, alină suferinţe mentale. Te face chiar mai inteligent, spun terapeuţii. Putem verifica:
