Cu lideri fără viziune, care nu investesc în resurse naturale, românii riscă să piardă o parte din cele 80 de miliarde date de UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce a renunțat la jurnalismul de investigație, după cum a anunțat aici, Laura Ștefănuț a început o colaborare cu organizația de protecție a mediului Greenpeace România. "Cred că este atât de mare interesul public în a adresa problemele de sănătate cauzate de poluare și punctul de cotitură adus de schimbările climatice, încât decizia de a pune umărul pentru un viitor mai bun este naturală în cazul meu", scrie Laura Ștefănuț, în prefața unui editorial publicat în Libertatea în care reproșează Guvernului Orban lipsa de viziune în a investi într-un viitor ecologic.
Pentru prima dată în istoria UE, schimbările climatice și adresarea problemelor de mediu au devenit prioritate pe agendă. 94% dintre europeni consideră că protecția mediului are o importanță semnificativă și peste 75% cred că dezvoltarea cu grijă față de mediu poate duce la creștere economică. Chiar și în România 87% dintre cetățeni cred că mediul și clima sunt importante.
Recent observăm cum se ascute lupta la nivel european pentru frânarea schimbărilor climatice, prin lansarea Pactului Ecologic European GreenDeal, sau prin declararea Urgenței Climatice.
Acestea vor avea un impact cât se poate de concret, în primul rând prin condiționarea finanțărilor de capacitatea țărilor membre de a înțelege noua paradigmă și a propune proiecte care sunt prietenoase cu mediul și implicit cu sănătatea cetățenilor.
O primă oportunitate a venit prin mecanismele oferite de UE pentru redresare economică și reziliență post COVID-19. Pentru accesarea banilor, statele trebuie să propună un plan — iar planul propus de România indică faptul ca țara va rata în mare parte această oportunitate.
Cu lideri lipsiți de viziune care își investesc timp în a promite mai mult decât a face, românii riscă să piardă o parte din cele 80 de miliarde oferite de UE ca suport în pandemie. Pe lângă banii pierduți, Guvernul ratează șansa de a începe pe bani europeni investițiile în schimbări pe care va oricum va trebui să le facă în următorii ani — doar că la costuri mult mai mari și cu îndatorări.
România e ca un proprietar de casă dărăpănată și murdară, căruia i se oferă șansa să o recondiționeze pe banii altcuiva, cu condiția să folosească tehnologii și materiale care să protejeze sănătatea și viitorul locatarilor. Dacă acceptă, primește bani, iar dacă refuză, primește amenzi. Ce proprietar ar refuza o astfel de ofertă?!
Ei bine, România o face, după cum arată analiza Greenpeace și a partenerilor săi.
Spre exemplu, în planul guvernului se găsesc acțiuni precum dezvoltarea unor hidrocentrale declarate ilegale chiar de Curtea de Apel, care a anulat autorizația de construire și a blocat lucrările în 2019 — este vorba de hidrocentrala de la Bumbești - Livezeni, în Defileul Jiului, o afacere a Hidroelectrica, unde constructorul contractat era compania Romelectro, condusă, potrivit G4media, de oameni apropiaţi lui Dan Ioan Popescu — fost ministru PSD din Guvernul Adrian Năstase și primul demnitar în cazul căruia instanța a decis confiscarea a peste 1 milion de euro din averea sa nejustificată.
În același plan lansat de Guvern e trecută și dezvoltarea transportului cu autobuze “verzi” GNC — adică pe gaz, în măsura în care gazul este combustibil fosil, nu “verde”. Apar și investiții în centrale pe gaz, care este privit ca soluție după renunțarea la cărbune.
Însă știm că întreaga Europă trebuie să renunțe la industriile ce emit carbon (inclusiv pe gaz) până în 2050, ceea ce face investițiile în aceste industrii nerentabile — cele mai multe nu se vor amortiza până în 2050.
Deja Banca Europeană de Investiții a decis să nu mai finanțeze gazul din 2021 și sunt semnale că UE va include din toamnă gazul în categoria “de tranziție”, ceea ce vor crește suplimentar costurile investițiilor în acesta, fiindcă vor fi supuse unor rigori foarte avansate (ca norme de poluare, filtre etc.).
România are suficient potențial (soare, vânt) pentru a lansa în forță trecerea la energii sustenabile, care trebuie să fie completă până în 2050, potrivit rigorilor UE.
Planul de relansare economică nu cuprinde nici măcar în linii mari idei care să exploateze calitățile și potențialul României când vine vorba de natură. Nu se adresează problemelor de infringement cu care se confruntă România pe poluarea aerului, transparența în administrarea pădurilor, eliminarea tăierilor ilegale prin modul de comercializare a lemnului, administrarea ariilor protejate, mobilitate și transport.
Ca exemplu concret, România ar putea profita de fonduri pentru o strategie forestieră care să folosească responsabil pădurea ca resursă: în loc să exportăm lemnul sub formă primă, să procesăm lemnul în țară și să vindem produse cu valoarea adăugată mare, mai benefic astfel pentru industria și economia locale.
Un alt exemplu concret de valorificare reală a resurselor românești poate fi turismul. România ar putea să folosească banii europeni pentru a dezvolta un turism care să pună în valoare biodiversitatea din țara noastră, adică să valorifice un avantaj competitiv major față de multe dintre statele membre: în loc să invite vânători, să invite fotografi și cetățeni europeni tot mai interesați să vadă cele mai numeroase populații de carnivore mari din UE, cele mai vaste păduri virgine din UE, cea mai mare deltă etc. Să dezvolte piste de biciclete pentru cicloturism și infrastructură pentru alte practici ale ecoturismului, tot mai căutat la nivel internațional.
De ce preferă România să plătească amenzi la UE decât să ia bani UE cu care să construiască un mediu mai sănătos și mai bogat pentru cetățenii săi?
De ce preferă să tragă la aceiași cai morți ai unor industrii poluante, doar pentru a amâna un moment inevitabil?
Nu mai este vorba de o simplă dezbatere între ecologiști și industrii sau activități poluante.
Este vorba de faptul că România nu va mai putea accesa bani de la UE dacă merge pe contrasens. Este vorba de faptul că România ratează niște oportunități reale fiindcă liderii ei se agață de fantomele trecutului, în loc să înțeleagă urgența de a schimba macazul și de a folosi oportunitățile din momentul de față.
Nu mai este vorba de interesele străinilor vs. interesele naționale, fiindcă până și un copil poate înțelege că distrugerea mediului, poluarea și schimbările climatice afectează pe toată lumea.
Greenpeace împreună cu alte organizații și cu experți internaționali au făcut câteva propuneri pentru planul de relansare economică (și nu numai). Dar are cine să le audă printre guvernanți?
foto: Hepta
