Ce este pesta porcină și cum a apărut

În ultimii ani, când se vorbește despre focare de pestă porcină, aproape întotdeauna este vorba despre pesta porcină africană, adică boala virală care a produs cele mai mari pierderi economice. Totuși, Organizația mondială pentru sănătatea animală face o distincție între pesta porcină clasică și pesta porcină africană.

Pesta porcină africană (PPA) este o boală virală severă care afectează exclusiv porcii domestici și mistreții.

Pentru populațiile de porci este una dintre cele mai devastatoare boli cunoscute, deoarece poate produce mortalitate extrem de ridicată, în unele focare apropiată de 100%, în special la tulpinile foarte virulente.

Din punct de vedere biologic, boala este provocată de un virus ADN complex, din familia Asfarviridae, unul dintre cele mai mari virusuri ADN cunoscute la animale.

Spre deosebire de multe alte virusuri care sunt fragile în mediul extern, virusul pestei porcine africane este remarcabil de rezistent. Poate supraviețui mult timp în sânge, țesuturi, carcase, produse din carne insuficient procesate și chiar în anumite condiții de mediu rece sau umed.

Tocmai această rezistență explică de ce controlul bolii este atât de dificil. Practic, nu este suficient să fie izolat animalul bolnav, pentru că virusul poate persista în resturi biologice, echipamente, vehicule sau furaje contaminate.

Boala a fost descrisă pentru prima dată în estul Africii, la începutul secolului XX, unde circula natural între mistreții africani și anumite specii de căpușe din genul Ornithodoros.

În acel ecosistem, virusul s-a menținut fără a provoca neapărat epidemii explozive. Problemele majore au apărut când virusul a intrat în populațiile de porci domestici, unde nu există adaptare naturală și unde se poate răspândi rapid. În ultimele decenii, boala a ieșit din Africa și s-a extins în Europa, Asia și alte regiuni, afectând puternic industria zootehnică mondială, arată Springer Nature.

Cum se transmite pesta porcină africană

În principal, pesta porcină se transmite prin contact direct între animale infectate și animale sănătoase.

Un porc bolnav elimină virusul prin sânge, secreții, fecale și alte fluide biologice. Însă și răspândirea indirectă este la fel de importantă. Hainele unui lucrător, anvelopele unui camion, un cuțit folosit la sacrificare, resturile alimentare date porcilor sau carnea contaminată transportată dintr-o zonă în alta pot deveni surse de infecție. Acesta este motivul pentru care autoritățile veterinare impun măsuri stricte de securitate, carantină și sacrificare în focare atunci când apare această boală.

Oamenii nu se pot infecta

Pesta porcină africană nu este periculoasă pentru oameni în sensul că oamenii nu pot lua virusul. Acesta afectează porcii domestici și mistreții, dar nu infectează organismul uman.

Organizații precum World Organisation for Animal Health și European Food Safety Authority spun explicit că nu reprezintă risc pentru sănătatea umană.

Asta înseamnă că nici dacă o persoană atinge un porc bolnav, nici dacă intră într-o zonă unde a fost un focar, virusul nu îi produce boala. De asemenea, nu se transmite prin consumul de carne de porc către om.

Deși nu se transmite la om, omul poate contribui totuși la răspândirea bolii între animale. De exemplu, cineva poate călca într-un loc contaminat, iar apoi să ducă virusul pe bocanci, haine, roțile mașinii sau unelte într-o gospodărie cu porci.

Ce simptome are pesta porcină la animale

Boala poate avea mai multe forme, în funcție de tulpina virală și de starea animalului.

În forma acută, pot apăre următoarele simptome:

  • porcul face febră mare, devine apatic,
  • nu mai mănâncă,
  • are dificultăți respiratorii,
  • pot apărea pete roșiatice sau violacee pe piele, mai ales la urechi, abdomen și extremități,
  • diaree, vărsături
  • deces în câteva zile.

Denumirea populară de pestă vine tocmai din caracterul violent și din impactul devastator asupra efectivelor de animale.

În unele cazuri, mai ales la tulpini mai puțin virulente, boala poate evolua subacut sau cronic, ceea ce complică depistarea, deoarece animalele pot părea doar slăbite sau febrile.

Tratament

Un aspect esențial în ceea ce este privește pesta porcină africană este că boala nu are tratament specific. Dacă un animal este infectat, nu există terapie antivirală standard care să-l vindece.

Gestionarea focarului se bazează pe măsuri epidemiologice de identificare rapidă, izolarea exploatației, restricții de mișcare, dezinfecție și, de regulă, uciderea sanitară a animalelor din focar și uneori a celor din proximitate, arată Organizația mondială pentru sănătatea animală.

Aceste măsuri par dure, dar sunt considerate necesare pentru a limita răspândirea, deoarece virusul se propagă foarte ușor în fermele comerciale și poate provoca pierderi enorme.

Din punct de vedere economic, efectele sunt uriașe. Când apare un focar, nu este afectat doar fermierul respectiv. Se blochează transportul de animale, exporturile pot fi suspendate, se pierd efective întregi, iar costurile pentru despăgubiri, dezinfectare și supraveghere sunt foarte mari.

De aceea, pesta porcină africană este considerată o boală transfrontalieră majoră de interes internațional pentru sănătatea animalelor. Pentru multe țări, inclusiv cele europene, impactul ei este în primul rând economic și agricol, nu medical pentru populația umană.

Prevenție

Prevenția la pesta porcină africană înseamnă, practic, ruperea tuturor căilor prin care virusul ar putea ajunge la porci. Pentru că nu există tratament curativ și controlul focarelor este foarte dificil, toată strategia modernă recomandată de World Organisation for Animal Health și Food and Agriculture Organization se bazează pe un singur principiu și anume biosecuritate strictă.

Primul și cel mai important este izolarea porcilor de orice sursă potențială de virus. Asta înseamnă că porcii din gospodărie sau fermă nu ar trebui să intre în contact cu alți porci din afară, cu mistreți, cu resturi animale sau cu obiecte contaminate.

Una dintre cele mai periculoase practici tradiționale este hrănirea porcilor cu resturi alimentare de la bucătărie, mai ales resturi de carne sau preparate care nu au fost tratate termic corespunzător. Virusul pestei porcine africane poate supraviețui în produse din carne mult timp, inclusiv în carne sărată, afumată sau refrigerată. Dacă un porc mănâncă resturi contaminate, se poate infecta foarte ușor. Din acest motiv, autoritățile veterinare interzic în multe zone hrănirea porcilor cu lături sau resturi alimentare netratate.

Vaccinul

Un subiect despre care se vorbește mult este vaccinul. Timp de mulți ani, nu a existat un vaccin sigur și eficient disponibil pe scară largă pentru pesta porcină africană, din cauza complexității mari a virusului și a modului în care acesta interacționează cu sistemul imunitar.

Cercetarea continuă intens, iar unele țări au testat variante de vaccinuri experimentale, dar implementarea globală este încă limitată și atent monitorizată de autoritățile veterinare internaționale. Acesta este unul dintre motivele pentru care prevenția și biosecuritatea rămân principalele arme de control.

Primele standarde pentru producerea de vaccinuri sigure și eficiente împotriva PPA au fost adoptate în mai 2025 de către Adunarea Mondială a Delegaților WOAH.

Mistreții și răspândirea virusului

Mistreții joacă un rol central în menținerea virusului. În multe regiuni europene, inclusiv estul Europei, virusul persistă în populațiile de mistreți și de acolo poate reintra în ferme.

Carcasele animalelor moarte reprezintă un rezervor important, deoarece un mistreț mort infectat poate rămâne sursă de virus pentru alte animale săptămâni sau luni, mai ales în sezon rece. Acest lucru face ca eradicarea completă să fie dificilă chiar și după ce focarul aparent a dispărut din ferme.

Descoperă și Ce este Boala X – simptome și răspândire

Diferența dintre pesta porcină africană și pesta porcină clasică

Diferența dintre Pesta porcină africană și Pesta porcină clasică este importantă, pentru că, deși afectează aceleași animale și pot arăta asemănător în teren, sunt două boli complet distincte.

Pesta porcină africană este cauzată de un virus ADN din familia Asfarviridae, un virus foarte mare și foarte rezistent în mediul extern. Poate supraviețui mult timp în carne, sânge, carcase și obiecte contaminate.

Pesta porcină clasică este cauzată de un virus ARN din genul Pestivirus, din aceeași familie biologică cu virusurile care provoacă anumite boli la bovine.

Pentru Pesta porcină clasică există de mulți ani vaccinuri eficiente, iar în multe regiuni boala a fost controlată tocmai prin vaccinare și supraveghere sanitară. De aceea, în multe țări a devenit rară.

Pentru Pesta porcină africană, controlul a fost mult mai greu deoarece mult timp nu a existat vaccin utilizabil pe scară largă, iar măsura principală a rămas sacrificarea animalelor și biosecuritatea strictă.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.