Creșteri salariale și liber la angajări în 47 de companii locale, deși Ilie Bolojan anunța reduceri de personal „acolo unde nu se justifică”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul României a aprobat un memorandum care permite creșteri salariale și ocuparea posturilor vacante în 47 de companii locale, inclusiv Apavil din Vâlcea și Apă Canal Ilfov. Decizia respectă indicele inflației pentru 2026 și vine în contextul măsurilor de austeritate adoptate în 2025.
Cuprins:
Zeci de companii locale primesc undă verde pentru majorări salariale
Guvernul României a aprobat astăzi un memorandum ce permite creșteri salariale, în limita indicelui inflației, și ocuparea posturilor vacante pentru 47 de companii subordonate autorităților locale, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Propunerea a fost înaintată Executivului de către Ministerul Dezvoltării.
Ce companii de stat beneficiază de noile măsuri adoptate de Guvern
Printre companiile vizate de această decizie se numără Apavil din Vâlcea, Multi-Trans din Covasna, Compania de Apă Arad și Apă Canal Ilfov, conform surselor Profit.ro.
Decizia vine în contextul în care, începând cu 2025, Guvernul a implementat măsuri stricte de austeritate, inclusiv înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor pentru doi ani consecutivi.
Totuși, măsurile au fost adoptate de Guvern chiar în ziua în care Ilie Bolojan a vorbit despre jaloanele din PNRR și despre legea salarizării, precizând că reducerea personalului este „singura soluție acolo unde nu se justifică”.
Ce condiții au fost impuse pentru majorările salariale
Conform legislației în vigoare, companiile de stat pot majora cheltuielile salariale doar cu aprobarea Guvernului și în baza unei analize bine fundamentate. Aceste creșteri nu pot depăși indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026. De asemenea, aprobarea este condiționată de respectarea unor criterii financiare stricte:
- Să nu fi înregistrat pierderi sau plăți restante până la 31 decembrie 2025 și să nu preconizeze astfel de situații pe parcursul anului 2026.
- În cazul înregistrării de pierderi sau plăți restante, acestea trebuie să fie reduse cu cel puțin dublul sumelor alocate majorărilor salariale și cu cel puțin 20% pentru plățile restante.
- Dacă au primit subvenții sau transferuri de la bugetul de stat ori local, creșterile salariale trebuie acoperite exclusiv din veniturile proprii ale companiilor.
Ilie Bolojan a oferit noi detalii despre jaloanele din PNRR
Ilie Bolojan a oferit detalii despre jaloanele PNRR și legea salarizării într-o conferință de presă, abordând prioritățile guvernului după o ședință importantă. În prim-plan: absorbția fondurilor europene și sustenabilitatea bugetului public.
În cadrul conferinței, Ilie Bolojan a anunțat că România a primit confirmarea oficială de la Comisia Europeană pentru validarea cererii de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro.
„Suntem la finalul unei ședințe de guvern în care principalele subiecte au fost cel de absorbție a fondurilor europene, programul PNRR. Mă bucur că astăzi CE ne-a confirmat oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro și se cuvine să le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei și pentru faptul că România primește această sumă de bani”, a declarat premierul interimar.
Ce spune Ilie Bolojan despre legea salarizării
Premierul României a vorbit și despre provocările legate de legea salarizării, subliniind că există 1.280.000 de posturi în sectorul public, iar politica salarială actuală este decuplată de dinamica productivității muncii.
„Constatăm că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește. De asemenea, avem creșteri salariale în sectorul public care n-au ținut cont de productivitate”, a precizat Bolojan.
În timp ce Guvernul a aprobat creșteri salariale în unele companii de stat, Ilie Bolojan spune că „singura soluție este reducerea persoanlului acolo unde nu se justifică”.
România se confruntă cu unul dintre cele mai mici niveluri de venituri fiscale din Europa, dar și cu unele dintre cele mai mari cheltuieli salariale din sectorul bugetar, raportat la veniturile fiscale. În prezent, cheltuielile salariale din mediul public se ridică la aproximativ 166 de miliarde de lei, reprezentând puțin peste 8% din PIB, iar orice creșteri viitoare trebuie să fie atent analizate.
„Ceea ce vom propune pentru a avea o lege a salarizării cât mai bună în anii următori ține de angajamentele României legate de reducerea deficitului bugetar și de constrângerile pe care le avem ca țară”, a explicat Bolojan.
El a subliniat că există doar două opțiuni: „O creștere de amplitudine mică, ce va afecta sectorul public, sau, dacă se dorește o creștere de amplitudine mai mare, va fi nevoie de o reducere de personal”.
