De ce calcă președintele Dan pe urmele greșelilor lui Băsescu în privința serviciilor secrete

„Încă de la început, din anul 1830, relațiile dintre serviciile de intelligence cu  poliția și cu sistemul judiciar au fost destul de proaste. Când Poliția Judiciară a fost înființată în 1920 ca o structură nouă de poliție cu competențe naționale, aceasta a instituit imediat  «secții politice». Rivalitatea a fost astfel promovată în mod structural. Jandarmeria a participat și ea în permanență la activitatea de informații prin intermediul „secțiilor sale de informații politice”.

Comisia parlamentară de anchetă, în raportul său din 30 aprilie 1990, a criticat lipsa de cooperare, coordonare și comunicare între cele două servicii de informații, precum și între aceste servicii și structurile de poliție. Comisia a recomandat măsuri structurale pentru a organiza prin lege interacțiunile dintre aceste instituții.

Comitetul R (nota redacției- comisia independentă de control a serviciilor de informații din Belgia) a acordat, de asemenea, o anumită atenție problemei relației dintre forțele de ordine și serviciile de informații. Un raport menționează că, în trecut, activitățile celor două agenții aveau obiective, norme și metode diferite. Serviciile de informații colectau informații pentru a sprijini factorii de decizie în domeniul securității naționale. Poliția și organele judiciare colectau informații în scopul urmăririi penale. Calitatea informațiilor era, de asemenea, diferită. Serviciile de informații colectau informații „brute”. Informațiile colectate de poliție și de magistrați trebuiau să fie foarte fiabile, deoarece urmau să fie utilizate ca probe în fața instanțelor. Chiar și sursele și metodele erau diferite: poliția și magistrații obțineau informații din interviuri/mărturii, de la informatori pe termen scurt, prin supraveghere fizică și electronică. Informațiile serviciilor de informații proveneau din observații, interceptări, informatori pe termen lung, surse deschise și informații de la servicii străine.

Recomandări

Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro.  Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor

În iunie 1996, guvernul a luat o serie de inițiative structurale. Au fost încheiate două protocoale: unul între serviciile de informații și autoritățile judiciare în 15 decembrie 1997 și altul între serviciile de informații în 20 februarie 1997. În plus, Legea din noiembrie 1998 a legalizat toate aceste aspecte: asistența juridică, schimbul automat și de alt tip de informații, furnizarea de echipamente tehnice, precum și întâlnirile periodice. Magistrații trebuie să se asigure că informațiile privind securitatea nu sunt utilizate în instanțe. Cu toate acestea, comunicarea între servicii și magistrați nu este încă bine organizată și rămâne prea întâmplătoare”, ”, explica Lode van Outrive în capitolul dedicat serviciilor de informații belgiene, publicat în prima ediție în anul 2003.

Alegerea acestui fragment nu este deloc întâmplătoare, întrucât felul în care belgienii, de pildă, au reușit să reglementeze într-un mod democratic relația dintre serviciul de informații intern cu organele de aplicare a legii poate servi ca model și în privința analizării greșelilor din trecutul recent, făcute de președintele Traian Băsescu, care a introdus SRI în lupta împotriva corupției, printr-o decizie CSAT, fără însă a reglementa prin lege organică modul în care va decurge cooperarea inter-instituțională, dar și în privința posibilelor consecințe ale deciziei actualului președinte Nicușor Dan de a trasa ca prioritate pentru activitatea SRI, tot printr-o decizie CSAT, noua luptă privind combaterea marii evaziuni fiscale. 

Recomandări

Un fost preot se spovedește în cartea sa: „Am plecat la ÎPS Teodosie, l-am miruit bine că strânsesem ceva cașcaval, a doua zi m-a și hirotonit preot”

În privința deciziei lui Traian Băsescu, cunoaștem deja consecințele. Din cauza lipsei unui cadru legal stabil și clar, sute de dosare de corupție instrumentate de procurori au fost ulterior profund afectate  de câteva decizii ale Curții Constituționale care au stabilit ceea ce belgienii au reglementat la nivel de lege organică în anul 1998. O cunoaștere aprofundată a rolului și atribuțiilor serviciilor de informații în democrațiile europene consolidate ne-ar fi scutit de tot haosul ultimilor 15 ani pe această temă. La nivelul Administrației prezidențiale Băsescu, un raport tip analiză, despre diferențele de rol între serviciul de informații intern și law enforcement, ar fi lămurit ușor lucrurile. Dar fie nu s-a dorit, fie nu s-a știut, iar asta e deja o vină imputabilă atât factorului politic decizional, cât și serviciilor de informații. 

În privința deciziei președintelui Nicușor Dan de a stabili ca prioritate combaterea marii evaziuni fiscale prin implicarea SRI în acest demers, dacă acest obiectiv strategic va fi reglat strict la nivel de decizii CSAT și nu prin legi organice care să stabilească în detaliu ce anume poate face SRI și ce nu în relația cu organele de aplicare ale legii, este posibil să asistăm la un haos similar celui care a urmat luptei împotriva corupției. 

Recomandări

Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă

Ce anume vor face ofițerii SRI în combaterea marii evaziuni și nu ar putea face ofițerii de poliție judiciară? De ce nu ar putea polițistul să-și creeze rețele de informatori în rândul firmelor care fac evaziune fiscală și este nevoie și de un ofițer SRI pentru același obiectiv? Cum vor penetra informativ ofițerii SRI o instituție precum ANAF, care să presupunem că ar putea acoperi/proteja peștii mari, și ar fi legal să o facă? De ce ar mai fi nevoie de SRI în acest demers, câtă vreme avem deja organe de poliție care au ca atribuție și combaterea acestui tip de infracțiune economică clasică? Cât de mare ar trebui să fie prejudiciul într-un dosar de evaziune fiscală astfel încât el să devină risc sau amenințare la securitatea națională și să intre astfel și în vizorul SRI? Să nu uităm că președintele Klaus Iohannis a promulgat, anul trecut, o lege inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă prin care evazioniștii care au produs un prejudiciu de până la 1.000.000 de euro scapă de închisoare dacă achită suma, plus o penalizare.

În plus, noua prioritate a lui Nicușor Dan nu este deloc potrivită, având în vedere contextul politic care l-a ajutat să devină președintele României. Să nu uităm că Dan nu ar fi devenit șeful statului, dacă nu ar fi existat dramatica decizie a CCR, din decembrie 2024, de a anula alegerile prezidențiale chiar în timpul procesului de vot cu argumentul interferenței maligne ruse în procesul electoral din România. În toată perioada campaniei electorale, Nicușor Dan a promis că, dacă va ajunge președinte, va impulsiona toate instituțiile statului pentru a publica un raport lămuritor privind interferența Rusiei în alegerile din României. Or a trecut deja o lună și jumătate de când a devenit președinte, iar Dan nu a mai rostit nicio vorbă pe acest subiect. 

SRI nu are director civil de trei ani, iar această situație este cu atât mai gravă cu cât serviciul de informații intern este total militarizat, situație care nu mai există niciunde în Europa democratică. Raportul de control civil-militar, specific regimurilor democratice, nu mai funcționează în România. Până și Serbia, vecinul nostru de la Sud, aliatul tradițional al Rusiei în Balcani, nu are toate serviciile de informații militarizate, cum le are România. 

SIE, la fel ca SRI, un serviciu de intelligence care prezintă aceeași o anomalie în privința militarizării sale, este condus de un politician PSD care nu are probitatea morală să conducă acest serviciu. Numeroase anchete jurnalistice au dovedit deja acest lucru. Președintele Dan are atribuții în privința nominalizării viitorilor directori SIE și SRI și care, până la urmă, vor reprezenta o oglindă a valorilor în care crede, și încă nu dă semne publice că l-ar preocupa acest subiect. 

Literatura de intelligence atrage constant atenția asupra importanței eticii în acest domeniu. Fără o conducere cu valori etice, există riscul ca serviciile de informații să întrețină, în obiectivele sale, rețele corupte, să fie politizate sau chiar să devină parte din fenomenul negativ al capturării statului de către grupări politice interesate de  accesul nelimitat la resurse. Or Rusia acționează cel mai ușor chiar în statele care prezintă toate aceste vulnerabilități. Până la urmă, Călin Georgescu este un produs românesc al mentalității vechii Securități, folosit într-un mod facil de Rusia pentru a scoate România de pe orbita europeană. Iar adevărul crud este că Rusia aproape reușise în acest obiectiv. A trebuit să plătim toți, prin retrogradarea democrației noastre, pentru vulnerabilitățile serviciilor secrete românești și leadershipul politic slab. Nicușor Dan a rămas dator cu explicații mai detaliate publice privind momentul critic decembrie 2024, pentru democrația românească. Cine este responsabil atât din zona decizională politică, dar și la nivelul conducerii militare a serviciilor secrete pentru eșecul prevenirii acțiunilor rusești în România?

Prioritatea președintelui Dan ar trebui să fie reforma serviciilor de informații românești în lupta împotriva războiului hibrid susținut de Kremlin, ca ele să intre în liga mare și să devină jucătoare la fel de relevante precum cele ale statelor baltice. Războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat, la începutul acestei toamne Republica Moldova va avea alegeri parlamentare, iar serviciile de informații românești ar trebui să fie la fel de performante în prevenirea acțiunilor Rusiei cum sunt cele din Flancul estic al NATO. În caz contrar, Dan își sabotează singur legitimitatea mandatului de președinte. Or cum s-ar putea întâmpla acest lucru, dacă aceste servicii de informații suferă de ani buni de un leadership responsabil și nu există nicun fel de voință politică astfel încât comisiile parlamentare de control să își îndeplinească principala lor misiune publică?

Fotografii: Hepta

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.