Jocurile care îi țin pe copii ocupați fără tabletă sau telefon

Cât contează ce face copilul în afara ecranului

Academia Americană de Pediatrie recomandă pentru copiii de 6-11 ani maximum 1-2 ore de ecran pe zi, cu conținut adecvat vârstei. În practică, un studiu publicat în Cureus în 2024 a constatat că 76% dintre adolescenții participanți depășeau această limită zilnică, băieții mai frecvent decât fetele. Datele nu sunt surprinzătoare, dar ridică o întrebare concretă: ce se întâmplă în orele rămase după ce ecranul este închis?

Cercetările din perioada pandemiei COVID-19 au evidențiat că excesul de timp petrecut în fața ecranelor este asociat cu tulburări de somn, creștere în greutate și tipare alimentare nesănătoase. Problema nu este doar ce înlocuiește ecranul, ci și ce anume oferă joaca fizică și activă pe care ecranul nu o poate substitui. Un studiu longitudinal australian, publicat în 2022 în ScienceDirect, a urmărit copii de la 2 la 7 ani și a constatat că 1-5 ore de joacă activă, nestructurată pe zi, au prezis o capacitate semnificativ mai bună de autocontrol, indiferent de nivelul cognitiv inițial. Aceasta nu este o observație marginală: autocontrolul și funcțiile executive, adică memoria de lucru, flexibilitatea cognitivă și controlul impulsurilor, se dezvoltă prin activitate ludică practică, nu prin consum pasiv de conținut.

Ce tipuri de joc funcționează la această vârstă

La 10 ani, copilul are deja preferințe clare, capacitate de concentrare mai lungă decât la vârste mici și nevoie de provocare reală. Jocurile care funcționează cel mai bine sunt cele care nu au un singur răspuns corect sau o singură cale de rezolvare, tocmai pentru că stimulează gândirea divergentă și rezolvarea de probleme. O revizuire sistematică publicată în 2025 în Journal of Intelligence, care a analizat 25 de studii empirice, a constatat că jocul cu materiale deschise, fără instrucțiuni fixe, îmbunătățește semnificativ gândirea creativă și pregătirea academică.

Jocurile de logică sunt un exemplu direct: cer planificare, anticiparea consecințelor și ajustarea strategiei, fără să implice un ecran. Jocurile de societate adaugă o dimensiune socială importantă, negocierea regulilor, gestionarea frustrării, cooperarea sau competiția controlată. Experimentele științifice de tip kit, în care copilul construiește sau testează ceva concret, combină curiozitatea cu abilitatea manuală și oferă satisfacția unui rezultat tangibil. Instrumentele muzicale, puzzle-urile complexe, seturile de construcție sau jocurile de exterior cu reguli proprii servesc aceleiași nevoi: implicare activă, nu pasivă.

Cum alegi un joc care să fie folosit, nu ignorat

Cel mai frecvent eșec în alegerea unui joc pentru un copil de 10 ani este subestimarea nivelului de dificultate. Un joc prea simplu este abandonat după câteva minute, un joc prea greu generează frustrare și renunțare. Vârsta recomandată de producător este un punct de plecare, dar contează și tipul de abilitate pe care îl stimulează jocul: un copil orientat spre construcție va găsi mai multă satisfacție într-un set de construcție complex decât într-un joc de cărți, și invers.

Un alt criteriu practic este dacă jocul poate fi jucat singur sau necesită alți jucători. Ambele variante sunt valoroase, dar în momente diferite. Jocurile de logică sau puzzle-urile mari funcționează ca activitate individuală, în timp ce jocurile de societate sau cele de exterior au nevoie de grup și, prin aceasta, construiesc abilități sociale pe care joaca solitară nu le poate înlocui. Cercetările arată că joaca nestructurată în grup este una dintre căile principale prin care copiii învață să negocieze, să empatizeze și să gestioneze conflictele minore.

Gama de jucării pentru copii de 10 ani disponibilă în prezent pe piață este considerabil mai variată decât acum un deceniu. Oblio.ro organizează produsele pe grupe de vârstă, ceea ce simplifică filtrarea: categoria 10+ ani include jocuri de logică, jocuri de societate, seturi de construcție, experimente științifice și instrumente muzicale, fiecare cu mai multe opțiuni de complexitate, de la kituri STEM cu energie solară sau hidraulică până la jocuri de magie cu instrucțiuni progresive.

Ecranul nu este dușmanul, dar nu poate face totul

Este util să se evite o concluzie prea simplă: media digitală nu este în sine nocivă și oferă avantaje educaționale și sociale reale, în funcție de tipul de conținut și de contextul utilizării. Problema apare din dezechilibru, nu din prezența ecranului. Un copil care petrece câteva ore pe zi cu jocuri fizice, jocuri de societate sau activități creative nu are nevoie să fie „dezobișnuit” de telefon, ci are deja un repertoriu de activități care concurează natural cu ecranul.

Ceea ce se pierde în absența jocului activ nu este recuperabil doar prin conținut digital de calitate. Funcțiile executive, coordonarea motorie, capacitatea de a tolera plictiseala și de a-și organiza singur timpul liber se formează prin experiențe concrete, cu mâinile, cu alți copii, cu obiecte reale. Un produs care specifică ce funcție cognitivă sau motorie antrenează oferă mai mult decât unul care promite vag că este bun pentru dezvoltare, iar eticheta „educativ” în sine nu garantează nimic.

Cel mai practic indicator că un joc funcționează rămâne simplu: copilul revine la el din proprie inițiativă, fără să fie îndemnat. La această vârstă, asta se întâmplă mai degrabă cu jocurile care cresc în dificultate pe măsură ce copilul avansează sau care permit variații și scenarii noi, nu cu cele care se epuizează după câteva utilizări.

Foto: Envato Elements

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE