Au luat bătaie doi ani la rând!

Captivă în subteranele fotbalului românesc, Unirea Corbasca a luat prima gură de aer proaspăt după doi ani în care a pierdut toate cele 63 de meciuri jucate în Liga a V-a a judeţului Bacău. Victorioşi în ultima etapă a sezonului 2008-2009, băieţii din Corbasca s-au agăţat de un mic miracol, dar încă nu pot scăpa de eticheta de “cea mai slabă echipă din România”.

Ascunsă printre dealurile Bacăului, Corbasca se dezvăluie anevoie, precedată de un drum bolovănos, înecat într- un praf dens şi fierbinte ca o ploaie tropicală. E vară, iar arşiţa i-a împins pe oamenii satului spre picoteala dulce a după amiezii. Trei dintre ei, sprijiniţi de o maşină parcată într-o rână, fac ochii mari când îi întrebăm despre echipa de fotbal.

“Ce, aţi auzit de băieţii noştri, mândria comunei?”. Se vede că ironia este exersată frecvent pe seama Unirii Corbasca, trupă din Liga a V-a, talpa ţării la fotbal, care în 31 de etape a bifat fără să clipească tot atâtea înfrângeri, cu un golaveraj devastator, 29-170. Întrebăm de jucători, dar am nimerit prost, la mijloc de săptămână, când fotbaliştii Corbascăi sunt pe la muncile câmpului, angajaţi cu ziua.

Avem însă şansa să cunoaştem un erou local, prieten, cel puţin teoretic, cu mingea de fotbal. Peste drum, în curtea primăriei, ne este arătat Florin, care spală cu sârg o maşină. Recunoaşte cu jumătate de gură că a participat la câteva partide, dar ţine să precizeze că a jucat doar campionatul trecut. “Am intrat în câteva meciuri, dar m-am lăsat, că nu era treabă serioasă”.

Recomandări

Rusia poate pierde războiul din Ucraina. De ce trebuie să se ajungă la acest final? Argumentele unui istoric american: „Pentru binele lumii și pentru binele ei”

“Lăsaţi, bă, că aţi făcut satul de râs”, îl tachinează cei trei. E clar, fotbaliştii din Corbasca sunt personaje principale ale glumelor spuse la margine de şanţ. Ne îndreptăm spre arena glorioasă a Unirii, acolo unde s-au consemnat înfrângeri apocaliptice, printre care şi două rezultate de 1-8, cu “galacticii” de la AS Iteşti şi cu Viitorul Nicolae Bălcescu. 

Terenul e flancat de lanul de porumb şi de cimitirul satului, despărţit de acesta din urmă doar de nişte stâlpi de beton care aşteaptă şi acum gardul pe care să-l susţină. Aflăm că doctorul de la dispensar, cel care asigură asistenţa medicală la meciurile Corbascăi, are întotdeauna o vorbă de încurajare pentru jucătorii accidentaţi, întinşi pe gazonul ars: “Lasă, tată, că groapa- i deja săpată!”.

În ciuda soarelui, care se prăvale pieziş, în spatele uneia dintre porţi se zăreşte silueta albă a bisericii. La Corbasca, acolo unde echipa pătimeşte straşnic, veşnicia şi credinţa sunt vecine de gard cu păcatele lumeşti ale unui teren de fotbal.

Învinşi cu 13-2 şi 9-0

Echipa din Corbasca activează în Liga a V-a băcăuană, Seria Est, ultimul eşalon al fotbalului românesc, şi de acolo nu are unde să retrogradeze. În primul an de activitate, Unirea a pierdut toate cele 32 de meciuri, într-o serie în care sunt înscrise 9 echipe, care joacă fiecare cu fiecare de câte patru ori.

Recomandări

Procesul lui Vlad Pascu | Judecătoarea, către mama Robertei, tânăra moartă în accident: „Ați fost la înmormântarea acesteia?”

Unirea a fost la un pas să repete contraperformanţa şi în sezonul 2008-2009, când a fost învinsă în primele 31 de meciuri!De cele mai multe ori, înfrângerile au fost grele, liderii de la AS Filipeşti administrându-le cele mai severe scoruri, 13-2 şi 9-0, următoarea pe listă fiind Voinţa Gârleni, care a câştigat în faţa Corbascăi cu 8-0. Băieţii de la Unirea nu s-au descurajat şi, în ultima etapă, pe propriul teren, au învins pentru prima oară în scurta lor istorie, 4-1 cu penultima clasată, AS Măgura.

Doamna primar le asigură buget de 12.000 de lei

Unirea Corbasca a fost înfiinţată acum doi ani, la iniţiativa Marianei Podaru (foto), primarul comunei.

“M-am gândit să le dau o ocupaţie băieţilor. Ştiţi, majoritatea sunt ţigani, răspândiţi prin satele din jur. Nu se pune problema să facem performanţă, că ei au pierdut toate partidele şi campionatul trecut. Gândiţi-vă că ei nu fac antrenamente, se întâlnesc în ziua meciului”, ne spune doamna primar, care se străduieşte să asigure măcar condiţii minime de supravieţuire.

“Le-am făcut şi buget, de 12.000 de lei pe campionat, dar banii ăştia nu ajung decât pentru un rând de echipament şi pentru transportul la jocurile din deplasare. Se înghesuie câte 6-7 în două maşini şi se duc la meci. O maşină e a fiului meu, care e student, dar joacă şi el de plăcere pentru Corbasca”.

Fotografii: Ninel Fluşter

Urmărește-ne pe Google News