Libertatea: Azdren, te-ai născut în Kosovo. Cum mai este viața acolo?
Azdren Llullaku: Cum să fie? Acum s-a mai liniștit. În orașele mari s-a construit mult. Mai găsești case distruse la periferie, dar în orașele mari este mai bine.
Când ai plecat din Kosovo?
Aveam 10-11 ani. Am plecat cu mama, cu fratele, cu bunicii, cu unchii… Am stat în Muntenegru, în Albania, un an am fost și în Germania. Ne-am stabilit lângă Treviso (Italia). Eram refugiați de război. Ne-au ținut o lună într-un hotel, cu mâncare și cu cazare, apoi a trebuit să ne descurcăm pe cont propriu.
Cum a fost atunci?
Mama a început să lucreze ca ospătar la un restaurant.
Iar tatăl tău?
A murit când eram eu mic. În Italia am început să muncesc și eu, ca să ne putem întreține, să merg la școală. Am lucrat ca ospătar de la 16 la 21 de ani. Lucram la un restaurant mai mic, era greu să fiu prins că lucrez la negru.
Cum de vorbești așa bine limba română?
Dacă am stat mulți ani în Italia, iar faptul că româna este o limbă latină m-a ajutat mult. Am primit și ajutor și de la colegi. Iar interesul te determină să înveți multe.
Ai venit în 2012 la Mediaș. Îți mai aduci aminte cum a fost?
Am venit în probe. În meciul amical în care am fost testat ăla am dat gol. Eram vreo 30 de jucători în probe. M-a plăcut domnul Pustai, iar a doua zi eram în autocar, în drum spre cantonamentul din Ungaria. Îi mulțumesc domnului Pustai pentru ajutorul oferit în carieră.
Azdren Llullaku este eroul Gazului, liderul Ligii 1. 500 de euro, primii bani câștigați din fotbal
Care au fost primii bani câștigați din fotbal?
La 18 ani, în sezonul 2007-2008 am fost semiprofesionist, la Südtirol. Aveam salariu de 500 de euro pe lună. Era salariul minim. Apoi, am jucat în liga a V-a, ca extracomunitar. Era greu cu chiria, eram extracomunitar. Nu a fost ușor.
Îi mai ajuți cu banii pe ai tăi?
Din ce câștig la echipă, eu opresc doar cât să merg mai departe, cât să supraviețuiesc. Restul trimit în Italia. Ne facem o casă acolo. În Italia sunt mama șifratele meu, care s-a căsătorit și are doi copii. Fratele meu este cu un an mai mare decât mine, el este șeful familiei.
La Iași nu ți-a mers prea bine. Nu ai dat niciun gol. De ce?
L-am auzit și pe domnul Ioan Andone (n.r. – antrenor la Dinamo) spunând că până acum nu am avut cifre prea bune ca atacant. Îi amintesc, fără răutate, faptul că am jucat mijlocaș de bandă. A trebuit să fac faza defensivă, dar și cea ofensivă. Mi s-a cerut să fac asta. Eu n-am fost niciodată număr 9, ci numărul 7 sau 11. Domnul Nicolo Napoli îmi spunea, la Iași: ”La mine, jucătorul de bandă trebuie să facă prima dată faza defensivă”. Atunci, nu știu ce realizări ofensive trebuia să am! În primul an la Gaz Metan am dat 5 goluri și 4-5 pase decisive. Apoi, al doilea an a fost mai greu. În al treilea an am marcat 8 goluri, tot ca mijlocaș de bandă. E adevărat că nu am avut realizări ca anul ăsta…
Și Steaua te critică. Mihai Stoica i-ar fi spus lui Gigi Becali că ești prea în vârstă, ca să faci obiectul unui transfer.
Asta cu vârsta nu depinde de mine. Am vârsta pe care o am! Eu stau foarte bine fizic. Dacă sunt interesați cei de la Steaua, putem sta la discuții. Mai sunt și alte echipe care îmi dau telefon. Echipa din afară. Vedem ce va fi.
Sunteți pe primul loc și aveți o atmosferă excelentă la echipă, am văzut în filmulețul postat pe Facebook de Eric, colegul tău.
Dacă nu era atmosfera asta, nu ajungeam pe primul loc. Sunt probleme cu banii la echipă, dar atmosfera la echipă este senzațională.
Ce faci în timpul liber?
Mediaș este un oraș mic, mai iesc la o cadea cu prietena mea. Am de trei ani o relație cu ea și sper să ne căsătorim. Atunci voi fi pe jumătate român (râde).