Ploieşteanul Ştefan Preda (43 de ani), antrenor cu portarii la Steaua, face dezvăluiri în premieră, la două decenii de la Mondialul de neuitat din America. Goalkeeperul, a treia opţiune la World Cup, după Stelea şi Prunea, susţine că a fost la un pas să intre în prelungirile partidei cu Suedia, 2-2 (1-1, 4-5 la loviturile de departajare): ”Apăram bine penalty-urile, nea Puiu Iordănescu a întârziat a doua schimbare, m-a trimis la încălzire, dar, până la urmă, nici înlocuirea cu Prunea cu mine n-a mai făcut-o, nici altă modificare în echipă”.SportNews.ro: Fane, te-am sunat să vorbit despre Generaţia de Aur. Sunt 20 de ani de atunci...Ştefan Preda:Eu aş rămâne la formula lui Răducioiu, cu generaţia de neuitat. Asta cu aurul a stârnit polemică. Vezi Doamne n-am câştigat nimic... D-asta e mai bine să-i spunem de neuitat...
Cuprins:
Cum ai ajuns la lot? A fost surprinzătoarea convocarea la naţională?Nici vorbă! Am avut un sezon excelent, depăşisem un record istoric al marelui portar italian Dino Zoff. Am reuşit să strâng 1108 minute fără gol primit! În plus, acasă, pe Petrolul, nu am luat decât două goluri în tot campionatul. Era şi meritul echipei, al fundaşilor din faţa mea, Chiriţă, Răchită, Bălăceanu, Leahu, Tavi Grigore... M-am pregătit excelent sub conducerea lui Ion Marin, începuseră deja marile echipe să mă caute... Nu eram picat din cer, cum se zice.Oficial, ai debutat cu Slovacia, înainte de Mondial...Dar, dar am bifat alte trei meciuri în cantonamentul din Italia, de dinantea turneului final. Au fost două amicale, plus un 1-0 cu Brescia, când am apărat un penalty...
Cum a fost atunci la Bormio?Infernal! Trei antrenamente pe zi, câte 1.000 de abdomene porţia de şedinţă de pregătire! Iar nea Puiu a fost mare şmecher: a găsit prin pădurea aia nenorocită un traseu unde nu puteai să furi metri. Era un cerc în jurul unei râpe imense, o prăpastie, ce mai! Ca să ajungi la sosire, n-aveai cum să tai ceva, decât dacă îţi doreai cu tot dinadinsul să mori...
Cu cine stăteai în cameră?Cu Stelică, iar Bogdan m-a avertizat din prima: ”Să nu te prind că faci vreo mişcare, că te curăţ! Eşti tânăr, ai tot viitorul în faţă, fii serios...”. Apropo, Arnold era primul la rezistenţă, îi rupea pe toţi. Eu veneam mereu în primii cinci.
În SUA ai stat numai pe bancă. A fost greu?Aş fi vrut să joc, dar şi pe bancă sunt trăiri senzaţionale, m-au pregătit, practic, pentru cariera mea de antrenor. Pe bancă, locul meu era lângă Costel Gâlcă, acum viaţa ne-a adus iar împreună, să lucrăm la Steaua...
S-a pus problema să joci în vreunul din cele cinci meciuri?Hai să-ţi zic una: Iordănescu folosea principiul rotaţiei între Stelea şi Prunea, cine greşea, ieşea, intra celălalt! La meciul cu Suedia, a apărat Prunea, însă, în prelungiri, l-a 2-1 pentru noi, nea Puiu i-a transmis lui Ţeţe Moraru, antrenorul de portari, să mă scoată la încălzire, că vrea să intru eu pe final, ca specialist al penalty-urilor... A întârziat a doua schimbare, dar, până la urmă, nici înlocuirea cu Prunea cu mine n-a mai făcut-o, nici altă modificare în echipă! Asta a fost!Puteai face ceva?Sincer, da! N-am cum să mă dau mare, că nu făceam greşeala aia de la golul de 2-2, însă, la loviturile de departajare, eram cel mai tare. E problemă de şansă, să pleci cât mai târziu, să-l domini pe cel care execută. Chestii personale, de portar, le aveam p-astea.Ai apucat să-l consolezi pe Prunea?Popescu şi Hagi s-au dus primii la el, avea lacrimi în ochi: ”Hai, bă, stai liniştit, că o să trecem noi şi peste asta”. Apoi eu am ieşit afară, repede, era o chestie urâtă, nedreaptă, ceea ce ni se întâmplase.
A fost foarte cald în State. Cum vă recuperaţi, care era secretul?În primul rând, e marele merit al doctorului Pompilică Popescu. A făcut totul ca la care, am fost singura echipă fără probleme musculare pe durata competiţiei. Toţi veneau după campionate grele, cu meciuri multe... Eu, care am lustruit banca, tot slăbeam 1 kilogram şi ceva, îţi dai seama, în căldura ăia, că oamenii din teren dădea jos vreo patru! După meciuri, intram toţi în nişte butoaie cu apă şi gheaţă, aşa ne recuperam.Stăteai cu Stelea, era o cameră a fumătorilor? Mai circulă o poveste cum că te-au prins ”secunzii” savurând o stică de vin după meciul cu SUA...Nu-i adevărat, noi eram cuminţi, nici nu fumam, nici nu beam. Ieşeam cu Ivan, mai jucam biliard, atât!
Ţi-ai fi dorit să joci mai mult sub tricolor? Ai strâns doar trei selecţii...Da, a crezut că vor urma alte calificări, că o să vină şi rândul meu, numai că au apărut probleme cu impresarii, probleme cu Petrolul. Deşi am adus Cupa în 1995, şefii nu mi-a dat drumul la Steaua sau la Dinamo... Am ajuns la ”câini” abia în 1998, am luat două eventuri, dar pierdusem nişte trenuri...
Preda a fost la un pas să fie exclus din lotul din SUA. A doua zi după victoria cu Argentina, 3-2 în ”optimi”, selecţionerul Iordănescu i-a întrebat pe jucători cum se simt, având de gând ca, pe cei care nu sunt în toate apele, să facă o şedinţă de pregătire mai lejeră. ”Eu am ridicat primul mâna, într-adevăr! Dar eram rupt! Stai să-ţi explic: la un antrenament, Stelea şi Prunea apărau la cele două echipe ce se formau la miuţă. Eu intram pe mâna lui Ţeţe Moraru. Am şi calculat o dată: făceam 300 de plonjoane pe şedinţă. Iar după 30 de zile, adică după meciul cu sud-americanii, eram distrus”, povesteşte Preda. Drept pedeapsă pentru ”afront”, ”Generalul” l-a pedepsit pe goalkeeper: ”Fane, eşti obosit, a? Ia treci tu la un antrenament de trei ore cu Moraru... Am înjurat şi eu, şi Ţeţe, dar am executat. Dacă-i ordin, cu plăcere”.
Liderii naţionalei, ”revoltă” pe primeÎntrebat dacă ştie ceva de revolta liderilor naţionalei, care ar fi vrut să-l înlăture pe Iordănescu după amicalul cu Suedia, Preda povesteşte: ”După meciul amical cu Suedia a fost supărare, da, că un nodic i-a mişcat maxilarul lui Stelică şi l-a făcut incert pentru meciul de debut cu echipa Columbiei, că nu putea vorbi deloc! Altvceva nu ştiu! Au fost discuţii, în vestiar, însă pe marginea primelor de la calificare pentru şi de la Mondial, Eu eram nou, fusesem convocat prima oară prin februarie. Participau la astea Hagi, Popescu, Lupescu, Dorinel şi Petrescu, ei erau liderii”.
Meciul durerii, cu Suedia, din ”sferturile” World Cup 1994
Sferturi de finală CM 94 06.07.1994, Ora: 16.35 (locală)
România – Suedia 2-2 (0-0, 1-1), 4-5 la penalty-uri
Au marcat: Răducioiu (88, 101)/ Brolin (79), K. Andersson (115)
0-0, Mild (peste poartă)/ 1-0, Răducioiu (gol)/ 1-1, K. Andersson (gol)/ 2-1, Hagi (gol)/ 2-2, Brolin (gol)/ 3-2, Lupescu (gol), 3-3, Ingesson (gol), 3-3, Dan Petrescu (a apărat Ravelli), 3-4, Nilsson (gol), 4-4, Ilie Dumitrescu (gol), 4-5, Larsson (gol), 4-5, Belodedici (a apărat Ravelli).
ROMÂNIA: Prunea – D. Petrescu, Prodan, Belodedici, Selymeş – I. Lupescu, Gh. Popescu, D. Munteanu (84 Panduru), Hagi (cap.), I. Dumitrescu, Răducioiu. (antrenor Anghel Iordănescu) SUEDIA: Ravelli – R. Nilsson, P. Andersson, Björklund (84 Kaamark), Ljung – Schwarz, Ingesson, Brolin, Mild – Dahlin (107 H. Larsson), K. Andersson. (antrenor Tommy Svensson) Cartonas rosu: Schwarz (102). Stadion: “Stanford”, San Francisco, Spectatori: 81.750