Duminică seară, după medalia de bronz obţinută la bârnă de fiica lui, Gabriel Haidu şi-a cinstit ortacii. A fost bucurie mare în familia Haidu. “Sunt un bărbat care nu se emoţionează cu una, cu două, dar la concursul fetei am lăcrimat”, ne-a dezvăluit tatăl Ralucăi.
Despre fiica lui spune că a dat-o la gimnastică la 5 ani, dar niciodată nu s-a gândit că-şi va vedea fata la televizor, câştigând medalii pentru România: “E foarte cuminte. Are o fire mai retrasă, dar, când îşi pune în minte ceva, nu lasă lucrul neterminat. E ambiţioasă, ca orice scorpion!”.
Fiica, la sală, el, la 1.000 m adâncime
Când vine vorba despre profesia lui, tatăl Ralucăi nu poate uita momentul de acum doi ani, când a fost la un pas de moarte: “Eram «în şut», la 1.000 de metri adâncime, când s-a produs deflagraţia la mină. Am trecut pe lângă moarte. Raluca era în cantonament, iar antrenorul Orban, de la juniori, urmărea cu sufletul la gură transmisiile în direct care anunţau numele celor decedaţi. Raluca a aflat la o săptămână de ceea ce putea să mi se întâmple”, a adăugat el.
Păpuşa fără păpuşi
De regulă, gimnastele colecţionează păpuşi. Pentru Raluca Haidu, “păpuşa” de numai 15 ani din lotul României, aceste jucării din pluş sunt doar o poveste frumoasă.
“Fata noastră nu strânge păpuşi. Ea vrea doar să devină o mare campioană în gimnastică. Să calce pe urmele Nadiei Comăneci”, a menţionat Gabriel Haidu, care păstrează cu sfinţenie primul cadou primit din partea fiicei lui: un breloc adus din Finlanda.
Citeşte şi „Echipa feminină de gimnastică a României a luat bronzul la Europene”