La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată

Părinții care şi-au pierdut copiii în incendiul din Colectiv i-au lăsat să meargă acolo, având încredere că acel club e un loc sigur. Că autoritățile către care ei, cu onestitate, îşi plătesc taxele şi impozitele îşi fac, la rându-le, datoria, tot cu onestitate. S-au înşelat.

Reguli schimbate prin hotărâre de Guvern, imediat după ce s-a terminat procesul Colectiv

Clubul Colectiv nu era o speluncă de la marginea oraşului. Se afla în inima Capitalei, sub ochii autorităților. Funcționa în fosta fabrică Pionierul, într-un spaţiu închiriat ce avea o suprafaţă de 425 mp utili. Potrivit legii în vigoare la acea dată, clubul făcea parte din categoria de „spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp”, pentru care era nevoie de autorizație de securitate la incendiu.

De-a lungul timpului, lista cu categoriile de construcţii şi amenajări ce se supun autorizării privind securitatea la incendiu a fost modificată de mai multe ori. În 2016 a fost adoptată o nouă Hotărâre de Guvern, 571/2016, iar cluburile mai mari de 200 mp aveau nevoie în continuare de autorizație PSI (prevenirea și stingerea incendiilor – n.r.).

În martie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că vrea să simplifice procedurile şi a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a HG 571/2016. Potrivit textului inițial, regula celor 200 mp rămânea neschimbată.

Însă proiectul a fost ulterior modificat şi a intrat pe ordinea de zi a Guvernului abia după un an şi jumătate. Mai exact, pe 29 septembrie 2022, adică la patru luni după finalizarea procesului Colectiv de la Curtea de Apel Bucureşti.

În acea zi, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a adoptat o nouă Hotărâre de Guvern (HG 1181/2022), care excepta de la obligația de a deține autorizație de securitate la incendiu toate clădirile sau spațiile de alimentație publică cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp. 

Guvernul Ciucă: „Autorizarea a devenit formală” şi „apare necesitatea reducerii birocrației şi a poverii administrative”

În Nota de Fundamentare a HG-ului semnat de Ciucă se spunea că, „în urma analizării avizelor şi autorizațiilor emise, s-a constatat că pentru spațiile de alimentație publică cu suprafața cuprinsă între 200 mp şi 600 mp, această activitate a devenit formală, în sensul în care măsurile care trebuie adoptate în conformitate cu reglementările tehnice de proiectare sunt minime. Astfel, apare necesitatea reducerii birocrației şi a poverii administrative”.

Executivul mai preciza, în aceeaşi Notă de fundamentare, că „în unele situații, avizarea privind securitatea la incendiu, ca parte a procesului de autorizare a lucrărilor de construcții, şi autorizarea la punerea în funcțiune a edificiului sunt percepute de către beneficiari/investitori ca piedici în dezvoltarea unor proiecte care vizează construcții noi sau existente”.

Un alt argument a fost că „în fapt, în reglementările tehnice de proiectare – art. 4.2.28. din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P 118-99 – această funcțiune (alimentația publică – n.r.) este considerată ca fiind de comerț”, iar „construcțiile/spațiile cu funcțiunea de alimentație publică intră sub incidența lit. a) de la pct. II al Anexei 1”.

Ce omitea însă Executivul să spună este că, în cazul clădirilor/spațiilor amenajate în clădiri ce aveau destinația de comerț, autorizația de securitate la incendiu era obligatorie, prin lege, doar pentru cele cu „aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp sau dacă spațiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp”. 

Pe scurt: în septembrie 2022, regula celor 200 mp a căzut, iar Guvernul a decis că, în cazul cluburilor ce au între 200 şi 600 mp, autorizația PSI este obligatorie doar dacă ele sunt amenajate la parterul sau pe terasa unor blocuri de locuințe.         

Clubul Colectiv avea 425 mp. Nu era amenajat în vreun bloc, ci în clădirea unei foste fabrici. Prin urmare, dacă astăzi ar funcționa, acest club n-ar mai avea nevoie, prin lege, de autorizația de securitate la incendiu.

IGSU confirmă, indirect, că nu clubul, ci doar fosta fabrică Pionierul ar fi supusă autorizării  

Libertatea a solicitat IGSU să comunice dacă azi, un club cu o suprafață de 425 mp, amenajat într-o clădire cu funcțiuni mixte (fosta fabrică Pionierul – n.r.), având destinația „comerț” (alimentație publică), așa precum era Colectiv, mai are nevoie de autorizație de securitate la incendiu. 

„Pentru un spațiu cu caracteristice specificate în cererea dumneavoastră, amenajat într-o clădire cu funcțiuni mixte este obligatorie obținerea autorizației de securitate la incendiu dacă întreaga clădire din care face parte are suprafața desfăşurată mai mare sau egală cu 1.000 mp, iar restul spațiilor care în alcătuirea acesteia au caracteristici privind funcțiunea, suprafața şi numărul de locuri care nu se încadrează în celelalte categorii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.571/2016”, precizează IGSU.

Instituția face trimitere la anexa I, pct. I, lit. i din HG 571/2016, care prevede că se supun avizării și autorizării privind securitatea la incendiu „clădirile cu funcțiuni mixte, având aria desfășurată mai mare sau egală cu 1.000 mp, dacă spațiile care intră în alcătuire au caracteristici privind funcțiunea, suprafața și numărul de locuri care nu se încadrează în celelalte categorii stabilite prin prezenta hotărâre”. 

Prin urmare, nu Clubul Colectiv, care a închiriat spațiul, ci clădirea este cea care se supune autorizării. Adică fosta fabrică Pionierul, care n-a avut nici în 2015 şi nu are nici în prezent vreo autorizație de securitate la incendiu.

IGSU mai precizează că „spațiul se regăseşte în aceeaşi situație dacă este amplasat în clădiri de locuit colective (blocuri de locuințe – n.r.) sau dacă acesta are în componență încăperi cu aglomerări de persoane, amenajate la subsol, demisol, în podul pe acoperişul tip terasă al clădirilor civile”. Clubul Colectiv nu s-ar fi aflat însă în niciuna dintre aceste situații.

„Dar”, mai adaugă IGSU, „ținând seama de suprafața desfăşurată a clubului, considerăm relevant a vă informa asupra faptului că acestuia îi sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 915/2015, indiferent dacă s-a emis sau nu autorizație de securitate la incendiu, după caz”.

HG 915/2015, adoptată imediat după tragedia din Colectiv, stabileşte criteriile în baza cărora cei de la ISU pot pune lacătul pe uşă, atunci când constată „încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu”. Măsurile pot fi luate şi în cazul celor „care nu au autorizaţie de securitate la incendiu, în condiţiile legii, şi care au aria desfăşurată mai mare de 200 mp, având destinaţia de comerţ, cultură sau turism”.

Numai că HG-ul prevede şi că „oprirea funcţionării se realizează până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu”, cea care azi nu mai e obligatorie pentru cluburi precum Colectiv. Asta înseamnă că legislația n-a fost armonizată și a devenit „pistol cu apă”. 

Lista localurilor din Centrul Vechi al Capitalei care dețin autorizația PSI 

În toamna lui 2015, imediat după incendiul din Colectiv, cele mai multe cluburi din centrul Bucureştiului şi-au închis porțile de bunăvoie. În semn de doliu pentru tragedia care cutremurase o țară, dar şi ca o formă de recunoaştere a vinovăției.

„Îmi cer scuze și îmi asum, din 2003 am pus viața a mii de oameni în pericol. Weekend de weekend. Și câteodată și în timpul săptămânii (…) Sunt prieten cu unul din patronii de la Colectiv. Știu că o să facă mulți ani de pușcărie. Ar fi trebuit să mă ia și pe mine”, scria patronul unui club din Centrul Vechi, pe Facebook. Ulterior, el şi-a mutat clubul lângă Parcul Carol, iar în prezent funcționează cu autorizație de securitate la incendiu, potrivit evidențelor de la ISU Bucureşti  Ilfov (ISUBIF).

Însă cei mai mulți dintre patronii de localuri n-au procedat la fel. În zona Centrului Vechi al Capitalei funcționează în prezent, conform datelor de pe internet, 199 de localuri de alimentație publică. Potrivit legii, sunt unități de alimentație publică, restaurante, braserii, pizzerii, berării, baruri de zi sau de noapte, cafenele, discoteci, snack-baruri, fast-fooduri, unitățile de tip bufet, bodegă, birt, rotiserie, unități tip pub și bistro, cabarete, cofetării, patiserii, simigerii şi gogoşerii, ceainării, cantine sociale, cantine-restaurant, autoserviri, terase/grădini de vară. 

Am căutat în evidențele ISUBIF toate cele 199 de localuri, după adresă, şi am constatat că doar 44 figurează ca având autorizație de securitate la incendiu. Am ținut cont şi de noile modificări legislative, adoptate tot în toamna lui 2022, potrivit cărora, la schimbarea de destinație a unui spațiu nu mai e nevoie de o nouă autorizație dacă cei de la ISU, în urma verificărilor din teren, constată că sunt respectate în continuare măsurile de securitate la incendiu.

La 10 ani de la tragedia din Clubul Colectiv, doar 1 din 5 localuri din centrul Bucureştiului e sigur, în ceea ce priveşte riscul producerii unui incendiu. Celelalte nici măcar nu mai au afişat la intrare anunțul „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu”, aşa cum le obligă legea.

Iar azi, în aceste cluburi intră tinerii care, atunci când a fost tragedia din Colectiv, erau elevi de şcoală generală. Am stat de vorbă cu câțiva dintre ei. Unii încă au încredere că autoritățile statului îşi fac treaba şi verifică aceste cluburi. Alții spun că „mare lucru nu s-a schimbat, după 10 ani” sau că autoritățile „nu fac tot ce se poate, pentru că există nişte interese, să nu se închidă anumite localuri”.

ISUBIF: Obținerea datelor despre autorizațiile din 2015 „ar periclita activitatea instituției”  

Ca să vedem unde suntem la un deceniu de la tragedia din Colectiv, Libertatea a solicitat ISUBIF să comunice public câte dintre spațiile aflate în evidențele lor aveau autorizație de securitate la incendiu în 2015 şi câte au în prezent. Am cerut aceste date pentru clădirile/spațiile amenajate în clădiri ce au destinația comerț (baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine și hipermagazine), cultură, turism, dar şi pentru spitalele şi unitățile de învățământ din Bucureşti.   

După numai câteva zile, ISUBIF ne-a răspuns că, pentru anul 2015, „obținerea informațiilor sub forma solicitată înseamnă un volum de muncă semnificativ, ce necesită resurse umane şi de timp foarte mari, care ar periclita activitatea instituției”.

Adevărul e că evidențele ISUBIF erau incomplete în 2015. Nici Clubul Colectiv nu figura în baza lor de date, după cum recunoaştea chiar instituția aflată în subordinea lui Raed Arafat.

Dar după tragedia din Colectiv, ca o „lecție învățată” (modelul promovat la acea vreme de şeful DSU), firesc ar fi fost ca ISUBIF să identifice rapid şi apoi să verifice toate cluburile de care n-avuseseră habar. Astfel, ar fi făcut încă de atunci acea contabilizare a datelor ce azi „ar periclita activitatea instituției”. 

Însă ISUBIF, imediat după incendiul din Colectiv, făcea apel la populație pentru a găsi cluburile: „În contextul tragicului eveniment petrecut în data de 30.10.2015, în sensul identificării obiectivelor care au destinație de alimentație publică (baruri, cluburi), care nu figurează în evidența ISUBIF, solicităm sprijinul tuturor cetățenilor pentru a ne informa despre existența unor astfel de clădiri/amenajări aflate pe teritoriul municipiului Bucureşti şi județului Ilfov. Această măsură este necesară pentru a întreprinde acțiunile specifice de verificare a îndeplinirii normelor de securitate la incendiu conform prevederilor legale”,  se preciza într-un mesaj publicat pe site-ul instituției.

256 de localuri din Bucureşti şi Ilfov NU sunt autorizate din punct de vedere al securității la incendiu

Şi nici după doi ani de la tragedia din Colectiv, ISUBIF nu ştia exact câte cluburi funcționează în Capitală, potrivit jurnaliştilor de la Digi24.

N-avem cunoştință dacă acum baza dată a ISUBIF e completă, însă potrivit datelor furnizate de această instituție, la solicitarea Libertatea:

● din cele 4.413 obiective din domeniul alimentației publice aflate în evidență, de pe raza Bucureştiului şi a județului Ilfov, 256 nu sunt autorizate din punctul de vedere al securității la incendiu;

● din cele 271 de obiective cu destinația de cultură aflate în evidență, 38 nu sunt autorizate din punctul de vedere al securității la incendiu;

● din cele 1.341 de obiective din domeniul turismului aflate în evidență, 126 nu sunt autorizate din punctul de vedere al securității la incendiu. 

Comparând aceste date cu cele furnizate de IGSU jurnaliştilor de la PressOne.ro, constatăm că la categoria cultură, numărul clădirilor fără autorizație e în creştere, în ultimii ani. 

Iar cele 256 de localuri care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu nu înseamnă că problema e rezolvată în procent de 94,2%, ci că, în Capitală și în jurul ei, sunt active 256 de bombe cu ceas. Aşa precum era şi Clubul Colectiv. 

Libertatea a solicitat şi celor de la IGSU, pe 1 octombrie, datele de la nivel național, din 2015 şi din prezent, despre clădirile care funcționează fără autorizații PSI. Până la ora publicării acestui articol, nu am primit niciun răspuns. 

În Bucureşti şi Ilfov, 7 din 10 şcoli şi grădinițe funcționează fără autorizație PSI

Imediat după incendiul din Colectiv s-a aflat că „din cele 19.000 de şcoli din România, doar 1.295 (7%) aveau autorizație de securitate la incendiu. Această situație este condiționată de costurile mari, de complexitatea modificărilor structurale care trebuie executate de către firme atestate în acest domeniu. Astfel, costurile se estimează a fi între 10.000 și 15.000 de euro/clădire, iar durata de realizare este cuprinsă între 7 și 12 luni, în funcție de complexitatea fiecărei clădiri sau de amplasament”, preciza ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, într-un răspuns la întrebarea unui deputat PNL. 

Cifrele erau şocante. Dar calculul nu fusese tocmai corect făcut, căci, potrivit legii, autorizația de securitate la incendiu era obligatorie doar pentru instituțiile de învățământ care funcționau în clădiri noi, ridicate după 1992, sau în clădiri unde s-au efectuat lucrări de modificare/extindere sau de schimbare a destinației.

Ultimele date publice despre instituțiile de învățământ preuniversitar au fost furnizate de Ministerul Educației în primăvara acestui an, ca răspuns la interpelarea unui deputat AUR. La nivel național, din cele 1.530 de clădiri în care funcționează şcoli şi grădinițe private, 108 (adică 7%) nu au autorizație PSI. Iar în cazul şcolilor şi grădinițelor de stat, din 32.522 de clădiri, 5.070 (adică tot 7%) funcționează fără autorizație.

În noiembrie 2015, în Bucureşti şi în județul Ilfov, doar 53 de şcoli şi grădinițe şi două universități aveau autorizații de securitate la incendiu, potrivit datelor ISUBIF, publicate de hotnews.ro. 

În prezent, potrivit răspunsului ISUBIF la solicitarea Libertatea, în Bucureşti şi Ilfov: 

● din cele 419 unități de învățământ preuniversitar private aflate în evidență, 266 (adică 63% – n.r.) nu sunt autorizate din punctul de vedere al securității la incendiu;

● din cele 507 unități de învățământ preuniversitar de stat aflate în evidență, 388 (adică 77% – n.r.) nu sunt autorizate. 

ISUBIF: Din 75 de unități sanitare, 40 NU au autorizație PSI, în Bucureşti şi Ilfov  

În octombrie 2017, la doi ani de la tragedia din Colectiv, 316 spitale şi policlinici (22%), din totalul de 1.420 existente la nivel național, funcționau fără autorizație de securitate la incendiu, potrivit răspunsului furnizat de Ministerul Sănătății, la interpelarea unui deputat PMP.

Cele mai recente date publice sunt din noiembrie 2021, când Ministerul Sănătății preciza, la interpelarea unui deputat AUR, că din 2.549 de clădiri aparținând unităților sanitare, 473 (19%) funcționau fără autorizație, în condițiile în care ele fuseseră edificate sau modificate după anul 1992.

În Bucureşti, la doi ani după incendiul din Colectiv, doar 7 spitale aveau autorizație de securitate la incendiu. 25 funcționau fără autorizație, iar 5 erau exceptate de la această obligație, potrivit Ministerului Sănătății.

În prezent, „din cele 75 de unități sanitare cu paturi aflate în evidență, din municipiul Bucureşti şi județul Ilfov, 40 nu sunt autorizate din punctul de vedere al securității la incendiu”, precizează ISUBIF, în răspunsul trimis la solicitarea Libertatea.

Foto: pagina de Facebook a lui Narcis Hogea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro