20 de tineri români cu vârste între 13 și 20 de ani ne-au explicat așteptările pe care le au de la noul an școlar. Deși majoritatea răspunsurilor pe care le-am primit au fost formulate pozitiv, plecând de la speranța sau încrederea că școala va continua în format fizic, multe dintre ele indică existența dezamăgirilor, a temerilor și a îngrijorărilor cu privire la viitor și la oportunitățile de care tinerii se vor putea bucura odată cu revenirea fizică la școală.
Cuprins:
Cu o pandemie în desfășurare și perspectiva revenirii la cursurile fizice, copiii și tinerii se regăsesc într-o ambivalență puternică: pe de o parte, amenințarea îmbolnăvirii încă există, pe de altă parte, nevoia de a reveni la stilul de viață considerat normal înainte de pandemie este din ce în ce mai mare.
Pentru mulți copii și tineri, suspendarea cursurilor fizice a fost, cel puțin la început, un motiv de bucurie și relaxare. Totuși, destul de repede, lipsa socializării, a programului disciplinat și a contactului direct cu școala i-a făcut pe mulți dintre cei care se bucurau la început să-și dorească din suflet ca lucrurile să revină la normal și ei să poată merge din nou la școală.
În mod absolut natural, cele mai frecvente așteptări pozitive exprimate de tineri se referă la revederea cu colegii, la posibilitatea socializării și dezvoltării prieteniilor în spațiul școlii.
Deși uneori adulții uită acest lucru, cel mai important obiectiv al educației instituționalizate este socializarea copiilor și tinerilor în spiritul regulilor sociale nescrise, dar și conform legislației în vigoare.
Fără generații tinere capabile să respecte regulile comunitare și să coopereze pentru dezvoltarea societății, orice formă de ordine socială este periclitată.
Tinerii par să fie foarte conștienți de importanța calității educației pe care o primesc, pe lângă importanța socializării. O mare parte dintre răspunsurile primite se referă la îmbunătățirea actului educațional, la nevoia de a avea altfel de relații cu profesorii lor, care ar trebui să fie „mai înțelegători” – nu doar în sensul de toleranță și îngăduință, ci și în sensul de empatie și responsabilitate.
Din unele răspunsuri reiese și teama de profesori sau dezacordul tinerilor cu felul în care își organizează lecțiile profesorii lor. Dar elevii nu vor doar profesori mai indulgenți, ci profesori mai performanți.
Mai mult, unii dintre ei își exprimă și intenția de a se implica activ în proiecte de voluntariat pe teme tabu sau absente în spațiul școlii lor, considerate utile de tineri, dar neacoperite de programa educațională școlară.
Bineînțeles, tinerii au și așteptări negative de la viitor:
Aceste așteptări negative exprimate de tineri, deși pot părea un lucru trist, sunt de fapt dovada că tinerii sunt realiști și asumați, preferând confruntarea propriilor frici, nu ascunderea lor sub umbrela protectivă a gândurilor optimiste.
Studenții însă par să aibă și o umbră de regret odată cu pierderea beneficiilor pe care le-au descoperit la transferul cursurilor în online: „În regim de învățare online, posibilitățile sunt multiple, de la timpul transportului care se elimină până la posibilitatea unui job în paralel cu facultatea și confortul oferit de școala online.”
Concluzia după analizarea răspunsurilor pe care le-am primit este că, în ciuda tuturor dificultăților și lipsurilor cu care generațiile tinere se confruntă, ei sunt totuși o generație realistă, curajoasă și asumată. Știu bine ce vor de la viitorul apropiat și poate că pandemia chiar i-a ajutat să-și clarifice niște nevoi și niște obiective.
Tinerii ne pot spune foarte clar ce nevoi au și care sunt problemele unde au nevoie de ajutorul și cooperarea adulților. Dar cine îi ascultă?