Inceputul anului 2006 se anunta a fi agitat pe piata petrolului din Romania. Pe de o parte, lunile ianuarie si februarie aduc o scumpire a titeiului, iar pe de alta parte capacitatea de procesare, chiar la nivel mondial, este din ce in ce mai mai mica comparativ cu cererea de carburanti. Astfel, in conditiile unui joc cu miza de sute de milioane de dolari, unii operatori de pe piata incearca sa scape de concurenta pe cai mai putin ortodoxe.
Conform informatiilor vehiculate in domeniul petrolului, Balkan Petroleum a vandut in aceasta vara 98% din actiunile RAFO grupului CALDERA International, care si-a asumat achitarea datoriilor catre stat de 200 de milioane de dolari si derularea unui program de investitii in valoare de 300 de milioane de euro.
Surpriza vine din faptul ca desi noul investitor a facut demersurile pentru achitarea acestor datorii, prezentand o oferta initiala catre autoritati, acestea refuza de aproape jumatate de an sa primeasca banii.
La prima vedere ar putea fi de inteles ca la mijloc se afla anumite vendete politice fata de o rafinarie al carei nume a fost asociat cu personaje importante din PSD. In realitate se pare ca este vorba doar de un joc concurential, in care unii dintre participanti au un cuvant greu de spus in privinta deciziilor si politicii economice aplicate in Romania. De exemplu, grupul Rompetrol, patronat de Dinu Patriciu, se lanseaza pe pietele externe, desi restantele companiei fata de buget, transformate din condei in obligatiuni, ating aproape 600 de milioane de dolari.
Managerul RAFO, Marin Anton, a evitat sa precizeze explicit care ar putea fi motivatiile statului pentru neacceptarea achitarii celor 200 de milioane de dolari. “Nu e treaba noastra sa comentam jocurile politice, dar este clar ca dupa evolutiile din ultima vreme RAFO a devenit mult mai ravnita in mediul de afaceri. Chiar daca ar fi unii care si-ar dori falimentarea RAFO, acest lucru e practic imposibil atata vreme cat rafinaria are un profit lunar de 3 milioane de dolari”, sustine managerul RAFO.