30 de bunici au ajuns să facă podcasturi despre rețete, croitorie, cosmetică sau bricolaj: domnul Ioan nu lasă nimic stricat, doamna Mihaela e inspirată de Coco Chanel
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O regizoare a creat un proiect - Retro Radio - care adună poveștile a 30 de pensionari experți în artizanat în șase podcasturi. Așa a descoperit Ioana Păun o serie de persoane extrem de active și dornice să împărtășească din hobby-urile lor casnice.
Mihaela Hacman are 67 de ani și cel mai mare necaz al pandemiei a fost că nu a mai putut să își vadă nepoțeii. Ei erau ajutoarele de bază atunci când masa din bucătărie se umplea de aluaturi, creme și parfum de vanilie. Socializarea a devenit și mai importantă de când a ieșit la pensie acum patru ani. Pentru că a fost o persoană extrem de energică, a trebuit să își găsească activități pe măsură și la pensie.
„Eu, de regulă, fac tot în casă, începând cu reparații la mașina de cusut, îmbrăcăminte pentru animale, culcușuri pentru ele, m-am inspirat de pe net. Când a fost cazul am făcut și o rochie de mireasă, după tiparele unei reviste Burda. Pe mine mama m-a învățat și să brodez, sora mamei să tricotez, apoi eu singură mi-am luat cărți”, spune femeia.
Tatăl ei a murit în timpul pandemiei gripei asiatice, în ‘56
Lumea îi spune astăzi artizanatului „home made” și restricțiile pandemiei l-au readus la modă. Mihaela Hacman crede că e esențial să știi să faci lucruri cu mâna ta pentru casă, să coși un nasture, să gătești. „Femeile preferă să lucreze, să facă bani și cumpără de-a gata azi.”
Ea a avut însă parte de o altă educație. Mama ei a rămas văduvă când Mihaela avea patru ani și a crescut-o în așa fel încât să știe să facă de toate. Tatăl ei a murit lovit de virusul gripei asiatice, în timpul pandemiei din ‘56-‘57.
„El care era fost combatant și mai avea un plămân și jumătate, imediat i-a fost atacat organismul de virusul gripei, a făcut o complicație și s-a ales cu cancer la plămâni”, povestește femeia.
Era prea mică să-și amintească perioada, dar moartea tatălui a făcut-o să ia pericolul pandemiei de azi foarte în serios și să se protejeze. Așa că s-a concentrat pe pasiunile ei casnice de o viață: croitoria și gătitul.
Ne întindem la o discuție despre cum se toarnă fursecurile-floare. „E o rețetă simplă, foarte versatilă, poți să faci o mulțime de modele. E o pâlniuță cu vârful tăiat, acum nu prea se mai găsesc. Mai sunt acele duiuri rusești, dar coca mea nu e așa frișcă să o scot pe un dui”, îmi explică gospodina.
În podcastul Retro Radio nu va povesti însă despre rețete, ci despre croitorie și modă. „Eu sunt o femeie de modă veche, admir creațiile lui Coco Chanel, oricum am fost mereu clasică, taiorul cu fustă sau cu pantaloni a fost preferatul meu. Am croitorit inclusiv după reviste bulgărești cu tipare, pe lângă Burda, care se găsea mai greu pe vremuri. Chiar mai am o bluză care încă mă încape”, spune dintr-o suflare.
Pensionarii, o resursă ignorată
Regizoarea Ioana Păun a inițiat proiectul ca pe un mod de a le ține de urât, la telefon, seniorilor, la începutul pandemiei. Doar că a realizat că a dat peste o comoară.
„Toți acești oameni, un sfert din România, sunt nefolosiți, ei fiind superresurse și au și dreptul de a exista în spațiul public, de a fi consultați. E cumva contraintuitiv că spun și fac chestii la care nu te aștepți, fiindcă suntem obișnuiți cu imaginea clasică pe care o vehiculează în general presa de oameni foarte bolnavi, săraci, care stârnesc milă”, spune Ioana.
Lucrează cu o echipă de actori care fac interviurile cu pensionarii și cu specialiști pe partea tehnică. Primul episod este despre bricolaj, dar urmează alte cinci cu rețete, sfaturi practice pentru reparații în locuință, tot felul de secrete din gospodărie.
Și Ioana a avut multe de învățat de la pensionari, ascultându-le interviurile: „Domnul Ioan Erhan, care e cu mecanica și are un atelier de piese, are filosofia asta de viață să nu lase nimic stricat, să dea viață unui aparat până nu se mai poate. Mi s-a stricat încărcătorul și l-am reparat pentru prima oară singură și a mers.”
La fel a aflat și că metoda cea mai bună să întreții obiectele din piele este „tratamentul” cu laptele de față Eva. Și, în plus, s-a bucurat să asculte multe povești de viață, unele rupte parcă din scenariile de film.
„În pandemie, ne-am confruntat cu problemele cu care ei se confruntă de când ies la pensie, n-ai ce face, ești singur, ți-e frică să nu te îmbolnăvești, ai mult timp la dispoziție, nu mai ai atâția prieteni și nu mai poți să te întâlnești cu colegii. Discuțiile au fost foarte cool, foarte calde și emoționante, dar și fresh. Cei cu care am vorbit aveau moralul mai bun ca noi”, mai spune regizoarea.
Au vorbit despre câte în lună și în stele, dar nu au intrat deloc în nevralgicele subiecte politice sau religioase. „Am exclus această narativă a pensionarilor care votează cu cine nu trebuie și sunt un ghimpe în coastă. Nici despre religie nu am vorbit, am rămas la niște discuții de viață foarte practice”.
Primul podcast Retro Radio poate fi ascultat aici.
sursa foto: Facebook Retro Radio Podcast
