De Ștefan Pană,

Unele dintre aceste trenduri confirmă lucruri vehiculate în spaţiul public, altele le infirmă. Pentru a vedea cum arată profilul alegătorului român, ne-am uitat în datele sondajului realizat de IRES, care nu a prezentat doar estimări cu privire la vot, ci şi informaţii despre cei care au mers duminică la scrutin.

Iată 4 aspecte importante care au ieşit în evidenţă la aceste alegeri.

1. Românii nu au o problemă cu femeile candidaţi

„România nu este pregătită pentru un preşedinte-femeie” este o replică lansată din când în când în spaţiul public.

Adevărul este că abia în 2019 a intrat în turul doi al prezidenţialelor o femeie. O femeie premier am avut abia în urmă cu doi ani. Dar sunt acestea semne că votanţii români au o problemă în a pune ştampila pe un candidat femeie?

Studiul IRES arată că nu. Distribuţia pe sexe a votanţilor Vioricăi Dăncilă este cât se poate de echilibrată: 50% cu 50%.

Aceleaşi procente le vedem şi în cazul lui Klaus Iohannis, pe când la Dan Barna este un dezechilibru de un singur procent, în favoarea femeilor. Asta arată că, în general, votanţii nu au evitat un candidat sau altul din cauza genului.

Suntem, până la urmă, ţara europeană cu cel mai mic decalaj în venituri între femei şi bărbaţi, potrivit Eurostat. Am avut, după 1989, aproape 50 de femei în funcţia de ministru. Statisticile arată ceva mai prost în privinţa femeilor din Parlament, însă, în ansamblu, societatea românească nu dă semne că ar opune rezistenţă ca o femeie să ocupe, la un moment dat, funcţia de preşedinte.

Cadoul lui Dragnea de care Orban nu s-a atins. De la cine a primit Sevil Shhaideh 170.000 de euro
Recomandări

Cadoul lui Dragnea de care Orban nu s-a atins. De la cine a primit Sevil Shhaideh 170.000 de euro

2. Decalajul urban-rural în preferinţele electorale se reduce

A devenit aproape un mit să spui că mediul rural votează cu precădere PSD, în timp ce la oraşe are câştig de cauză PNL şi, mai nou, USR.

Datele IRES contrazic însă această observaţie, deşi efectele le putem vedea de ceva timp. E suficient să observăm că mari centre urbane, precum Bucureşti, au dat în mai multe rânduri primari PSD sau, oricum, de stânga.

Profilul votanţilor, aşa cum reiese din studiul IRES, arată că nu există mari diferenţe între votanţii PSD şi cei ai PNL.

Klaus Iohannis a obţinut 56% din voturi din mediul urban şi 44% din mediul rural, pe când Viorica Dăncilă a obţinut 49% din mediul urban şi 51% din mediul rural.

Reacție total neașteptată, Tolo îl apară pe Arafat după ultimele declarații ale lui Klaus Iohannis
Recomandări

Reacție total neașteptată, Tolo îl apară pe Arafat după ultimele declarații ale lui Klaus Iohannis

Diferenţele sunt destul de mici pentru a arăta că nu există un decalaj real între susţinerea candidaţilor în funcţie de mediul de provenienţă.

Aceste diferenţe sunt observate mai degrabă în cazul lui Dan Barna, care a primit 72% din voturi din mediul urban.

3. Vârstnicii rămân votanţi tradiţionali ai PSD

Dan Barna a primit de două ori mai multe voturi de la tineri (18-24 de ani) faţă de Klaus Iohannis şi tot de două ori mai multe de la cei cu studii superioare.

Datele IRES arată însă că electoratul vârstnic (de peste 65 de ani) a votat în proporţie covârşitoare cu Viorica Dăncilă. Diferenţele sunt uriaşe. Dacă pentru Klaus Iohannis au votat doar 16% din cei de peste 65 de ani, iar pentru Dan Barna doar 4%, în cazul Vioricăi Dăncilă vorbim de un procent de 43%.

De altfel, peste 80% din scorul ei a fost obţinut de la votanţi cu vârsta de peste 45 de ani, confirmând trenul ultimilor ani în ceea ce priveşte electoratul PSD.

Leafa președintelui a fost înghețată de Guvern. Reacția lui Iohannis
Recomandări

Leafa președintelui a fost înghețată de Guvern. Reacția lui Iohannis

În privinţa educaţiei, în cazul tuturor celor trei principali candidaţi,grosul voturilor a venit de la cei cu studii medii, în proporţii echilibrate: 58-45-55, în cazul lui Iohannis, Barna şi Dăncilă.

Interesant este însă cazul lui Dan Barna, care a obţinut peste jumătate din voturi de la cei cu studii superioare.

4. Alegătorii s-au decis cu mult înainte de scrutin

S-a vorbit mult despre efectul absenţei unei dezbateri majore, la care să participe primii trei clasaţi în sondaje.

Datele strânse de IRES arată însă că jocurile erau făcute cu ceva timp înainte de alegeri, aşa că o dezbatere nu ar fi putut mişca foarte mult rezultatul final.

Aproape trei sferturi din electoratul lui Klaus Iohannis şi al Vioricăi Dăncilă şi două treimi din cel al lui Dan Barna era hotărât până în utima săptămână a campaniei cu cine va vota.

Spaţiul de manevră era astfel restrâns pentru schimbări majore provocate de evenimente precum o dezbatere electorală.

Dana Budeanu, dată pe spate de Becali: "E singurul bărbat din România care știe. E de neegalat în România!" Ce a încântat-o
GSP.RO

Dana Budeanu, dată pe spate de Becali: "E singurul bărbat din România care știe. E de neegalat în România!" Ce a încântat-o

Horoscop 10 decembrie 2019. Gemenii au parte de momente tensionate
HOROSCOP

Horoscop 10 decembrie 2019. Gemenii au parte de momente tensionate