A doua viață a hainelor: cum funcționează programul Inditex și ce fac tinerii pentru a recicla. „Transform blugii uzați în accesorii: genți, gulere sau topuri”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moda este a doua cea mai poluantă industrie la nivel global, generând anual în jur de 1,2 miliarde de tone de gaze cu efect de seră – mai mult decât emisiile combinate ale transportului aerian și maritim, arată GENeco.
Cuprins:
120 de milioane de tone de haine aruncate
Anul trecut, peste 120 de milioane de tone de haine au fost aruncate, echivalentul a 200 de stadioane olimpice, iar aproximativ 80% dintre acestea au ajuns la groapa de gunoi sau au fost incinerate, doar 12% fiind refolosite, conform Texcycle. În plus, producția unei perechi de blugi necesită circa 3.781 de litri de apă, luând în calcul întregul ciclu de viață, de la cultivarea bumbacului până la livrarea produsului finit, potrivit UNEP.
De la programul de colectare al hainelor care adună zeci de tone, până la tinerii care refolosesc denimul în ateliere artizanale, reciclarea vestimentară devine o nouă formă de responsabilitate.
Cum funcționează programul de colectare al Inditex
Inditex mizează pe circularitate: hainele sunt gândite de la design până la sfârșitul vieții lor, cu scopul de a fi reciclate sau refolosite, reducând astfel consumul de resurse și cantitatea de deșeuri.
Prin proiectul Take Back, hainele plasate în containerele amplaste în cele 8 magazine din portofoliul Inditex (Zara, Pull&Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius, Oysho, Zara Home și Lefties), ajung la Crucea Roșie Română Filiala Sector 6 și Magazinul Caritabil SocialXChange.
De la începerea programului, în 2019, erau undeva în jur de 14 tone și au fost colectate un total de 14830 kg de haine, s-a ajuns la 52022 kg, în 2024, aproximativ 52 de tone de haine. La momentul actual, până în septembrie 2025, sunt 34 de tone. „Numărul de donații o sa crească din nou. Că de cele mai multe ori oamenii fac curat în perioada asta de toamnă, iarnă sau primăvară. Renunțăm la ceva să ne cumpărăm ceva mai de actualitate, mai gros, mai potrivit pentru gusturile actuale”, susțin reprezentanții societății Inditex.
Pentru a respecta legislația, produsele donate trebuie să treacă printr-un proces de igienizare. Se pot dona produse din denim, bumbac, articole precum geci și paltoane, dar niciodată articole de lenjerie intimă, accesorii și încălțăminte. Pentru acestea, nu există momentan procese de igienizare. Tot ce se poate recicla rămâne pe partea de textilă.
După ce sunt donate în containere, urmează să fie puse în cutii dedicate. Sunt ambalate individual, apoi sunt preluate de firma de logistică. Sunt ținute în depozit până se strânge un număr mai mare de cutii, iar ulterior sunt dispersate către cei doi parteneri, Crucea Roșie și Social Exchange.
Ce se întâmplă la Crucea Roșie
În momentul în care hainele ajung la Crucea Roșie, sunt verificate de către voluntari. Și există diferite căpăririi. Căprăria de articole care sunt într-o stare extraordinar de bună. „Atunci când în Băneasa se întâmplă să primim rochii de cocktail, Armani, Gucci, alte brand-uri consacrate, voluntarii le puneau pe acelea separat pentru a fi igienizate, urmând ca ulterior să le comercializeze la un preț modic în magazinul lor caritabil, numit „Bine Boutique”, localizat în piața Amzei, conform reprezentanților societății Inditex. În acest magazin sunt expuse articole Inditex, lucruri pe care clienții le pot achiziționa la preț de outlet.
A doua căpărărie sunt articolele igienizate care ajung către beneficiar social. În zonele rurale, pentru cei care au nevoie de o geacă groasă, un denim bun.
Există și situația în care anumite articole sunt transformate într-un produs finit, de obicei de o valoare mai mică decât produsul inițial. „Și atunci denimul, de exemplu, cel care e găurit și se află în posibilitatea de a mai fi reutilizat de cineva, se toacă fâșie cu fâșie, și ulterior este transformat ori în covorașe, ori în doorstopere, în diferite produse noi, de obicei decorațiuni”, conform reprezentanților societății Inditex.
Iar cea mai mică categorie este cea de haine incinerate, sub 5%. „cei care donează lenjerie intimă și cele pe care noi ne aflăm în imposbilitate de a le reutiliza”, spune Inditex.
Ce se întâmplă la SocialXChange
Persoanele cu risc de excluziune socială participă într-un mod activ în programele de reciclare Inditex prin magazinul SocialXChange, un spațiu caritabil unde „banii nu există, există doar timp”. Cei care vin aici contribuie prin activități precum igienizarea, spălarea, călcarea și sortarea hainelor donate. În schimb, ei primesc puncte pe baza timpului oferit, pe care le pot folosi pentru a „cumpăra” produse din magazin – de la haine și accesorii, până la obiecte de mobilier. În acest mod, beneficiarii învață să fie responsabili și mândri de contribuția lor, iar cei mai tineri au acces la programe after-hours, cu masă caldă și ajutor la teme, inclusiv copii din centre de plasament.
Ce e diferit în Spania
În Spania, programul de reciclare Inditex are o dimensiune suplimentară prin opțiunea de donare a hainelor chiar la livrarea comenzilor online. Clienții care primesc comanda pot selecta în aplicație că doresc să trimită hainele vechi într-o cutie specială, pregătită pentru donație. Această cutie este preluată de către voluntarii Caritas, care colectează donațiile direct de la ușa clienților, reducând astfel emisiile de carbon generate de transport.
Procesul este similar cu cel din magazinele fizice: hainele donate sunt sortate, igienizate și distribuite fie către organizații caritabile, fie către beneficiari cu risc de excluziune socială, fie reutilizate pentru a fi transformate în produse noi. În plus, Inditex oferă clienților și opțiuni de reparație și marketplace pentru hainele din colecții mai vechi, astfel încât acestea să poată fi ajustate, scurtate, lărgite sau chiar revândute prin platforma Zara, prelungindu-le durata de viață.
Alte programe de reciclare al hainelor ale altor companii, au fost suspendate, exemplu programul de la H&M. În urma procesului de donare a hainelor vechi, clienții primeau și un voucher.
Cum transformă o tânără hainele vechi în produse unice
Codrina Căprioară (27 de ani), originară din Neamț, consideră că hainele vechi nu trebuie să ajungă la gunoi. Acum un an tânăra a început să coasă niște materiale cumpărate la mâna a doua de pe internet și spune că în spatele acestei practici a stat mereu dorința de a nu fi un nou poluator. „Îmi doream să folosesc ceea ce deja există, să nu fac mai mult rău. Sunt conștientă că industria de textilă este cel mai mare poluator de pe planetă, iar când ești conștient, nu-ți poți dori să faci parte din rău, vrei să arăți că poți face și bine”, a declarat tânăra pentru Libertatea.
Totul a pornit dintr-o observație: mai multe branduri din străinătate foloseau deja materiale existente și cu mici modificări realizau produse noi, iar asta a ambiționat-o și pe Codrina să procedeze la fel: „A trecut un an și primesc aproximativ 50 de perechi de blugi din toată țara și îi transform în accesorii: genți, gulere, prinzătoare de păr, brelocuri sau topuri.” Așa și-a creat propriul atelier de reciclare numit „Coudre les morceaux”. Termenul provine din limba franceză și se traduce literal ca „a coase bucățile la loc.”
A crescut la țară înconjurată de natură și o mașină de cușut a bunicii pe care nu avea niciodată voie să o atingă din teama să nu o strice. „Poate dorința să demonstrez că merit să ating mașina de cusut a bunicii m-a adus aici inconștient.”
Fiecare colet livrat de tânără conține un cartonaș prin care îi evidențiază cumpărătorului că a salvat între 10 și 20 de kg de CO2 în urma salvării unei perechi de denim. „Vreau să îi ajut pe oameni să conștientizeze că fiecare gest ne ajută și facem bine împreună.”, spune tânăra.
Codrina susține că a observat cu timpul din ce în ce mai multe branduri și la noi în țară care doresc să recicleze mai mult și simte că lucrurile merg într-o direcție corectă: „Oamenii. și în special tinerii, sunt receptivi la soluția pe care le-o ofer și mă susțin cu fiecare donație, achiziție și cuvânt pe care mi-l oferă. Mi s-a schimbat viața de când am început această activitate și mă bucur că pot să o fac fără să mă simt vinovată că sunt un poluator.”
Aceasta consideră că generația Z își dorește să facă o schimbare și caută tot felul de mijloace în așa fel încât să nu repete anumite greșeli pe care le-au remarcat în trecut. „Generațiile trecute știu că ar fi făcut la fel ca noi, doar că le-au lipsit resursele.”
