Cum a ajuns să se războiască Digi cu PSD, AUR și Adrian Sârbu. Miza uriașă ajunsă pe masa Parlamentului și care e situația în alte țări. Un membru CNA intervine
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Postul Digi24 a repetat insistent o știre prin care acuză PSD și AUR că atentează la libertatea presei. Disputa a pornit de la o serie de amendamente introduse de ministrul culturii, Lucian Romașcanu, la Legea audiovizualului, prin care furnizorii de cablu cu o cotă mare de piață vor fi forțați să renunțe la televiziunile deținute. Dacă amendamentul trece de Parlament, RCS, cel mai mare distribuitor de televiziune din România, ar putea fi obligat să se separe televiziunile pe care le deține, printre care și Digi 24. În dispută se implică și Mircea Toma, membru CNA, care vede un conflict de interese la compania deținută de Zoltan Teszari. Cum se prezintă situația în alte țări din Europa, dar și în Statele Unite, într-o analiză Libertatea.
Cuprins:
- Romașcanu: „E făcută să prevină abuzul”
- RCS cere adoptarea în forma inițială
- Mircea Toma: Este conflict de interese
- Adrian Sârbu critică dur RCS
- Comparație cu cazul Microsoft
- Compania lui Teszari spune că aplică „cele mai înalte principii de etică”
- Care este situația în Europa
- Modelul mixt, și la case mai mari
- Ce se întâmplă în Statele Unite
„România riscă să intre în infringement din cauza unui proiect care modifică Legea audiovizualului”. Așa începe o știre care a rulat puternic zilele trecute pe canalul Digi24 în jurnale. Postul menționează că legea a suferit unele „amendamente controversate”, fără a menționa că vizează direct televiziunea și pe proprietarul său, operatorul de cablu RCS-RDS.
Senatorul PSD Lucian Romașcanu, care este și ministru al culturii, a depus o serie de amendamente de modificare a Legii audiovizualului prin care companiile de cablu ar urma să fie obligate să renunțe la televiziunile proprii, dacă depășesc o cotă de piață de 40% în domeniul retransmisiei de posturi TV.
„Se consideră că un distribuitor de servicii deține o poziție preponderentă în formarea opiniei publice în cazul în care concentrarea proprietății sale depășește 40% din piața serviciilor de retransmisie prin intermediul rețelelor de comunicații electronice. Determinarea concentrării proprietății se face prin luarea în considerare a numărului de abonați, conform datelor furnizate periodic de ANCOM, la cererea Consiliului”, se arată într-un amendament depus de Romașcanu.
La depășirea cotei de 40%, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) va emite o decizie prin care respectivul distribuitor va fi obligat să opteze pentru păstrarea activității doar pe una din piețe.
Adică ori rămâne pe partea de cablu, ori pe cea media.
Potrivit unui <a href="https://statistica.ancom.ro/sscpds/public/files/231_ro">raport al ANCOM</a> - autoritatea de telecomunicații - RCS avea în data de 30 iunie 2021 o cotă de 63,5% din piața totală de retransmisie și 74,4% din cea de cablu TV.
Pe lângă postul de știri Digi24, RCS mai deține:
- Digi Sport 1, 2, 3 și 4
- Digi Animal World, Digi Life, Digi World
- Film Now.
Proiectul de lege a fost demarat inițial de Guvernul Cîțu. Scopul legii, aflată acum la Senat, Cameră decizională, era să transpună o directivă europeană (Directiva nr. 1808 din 14 noiembrie 2018) în legislația națională.
Directiva în cauză nu are nicio prevedere legată de separarea părții de cablu de cea de televiziune și nu conține nicio referire la cota de piață de 40%, conform textului acesteia.
Romașcanu: „E făcută să prevină abuzul”
De altfel, la depunerea amendamentului, Romașcanu nu a invocat legislația europeană, ci a argumentat că măsura poate preveni situații de abuzuri.
„E firesc ca la un moment dat, unui difuzor (cablist - n.r.) să i se spună că, dacă a depășit o anumită cotă de piața și o anumită concentrare, trebuie despărțite operațiunile. Să nu uităm că cine are distribuția are o sursă de cash extrem de mare. Au existat pe piață lucruri care pot fi considerate excesive. Sunt notorii cazurile. Dar nu am absolut nici o problemă cu RCS”, spune Romașcanu, citat de G4Media.ro.
Din punct de vedere al legislației care trebuie să prevină încălcarea concurenței, aceasta nu trebuie să fie aplicabilă doar când există abuzul. E făcută să prevină abuzul. Lucian Romașcanu, senator PSD și ministru al culturii:
Întrebat de Libertatea ce se întâmplă în cazul în care RCS va fi obligat să separe televiziunile, dar acestea vor fi trecute pe o altă firmă deținută de același patron, Romașcanu a răspuns: „Încă discutăm. Vorbim pe ce iese final”.
George Simion, liderul AUR, a declarat că formațiunea pe care o conduce este antimonopol și susține amendamentele în cauză. „Noi ne-am exprimat opinia antimonopol. Când ai peste 70% din piața de cablu și ai și televiziuni e clar că o să fii părtinitor”, a declarat Simion, pentru Libertatea.
RCS cere adoptarea în forma inițială
RCS-RDS a reacționat, afirmând că nu ar trebui să renunțe la niciuna din activități și că nu există incompatibilități.
„RCS & RDS este de părere că primordială este protejarea interesului României în domeniu, mai precis evitarea impunerii de sancţiuni din partea organismelor europene, sancţiuni ce pot veni pe fondul întârzierii adoptării acestor prevederi. Astfel, considerăm că este deosebit de important ca Proiectul de lege care se află acum în dezbaterea Senatului să fie adoptat cu celeritate, în forma iniţiatorului, mai precis în forma redactată de către Guvern”, a transmis compania.
Mircea Toma: Este conflict de interese
Mircea Toma, membru CNA din 2021 și fondator al organizației neguvernamentale ActiveWatch, spune că directiva și amendamentele aduse sunt două subiecte separate.
„Sunt două subiecte distincte. Nu știu să existe vreo directivă europeană care să oblige separarea cabliștilor de televiziuni. La nivelul CNA nu există o poziție oficială”, a spus Mircea Toma pentru Libertatea.
Însă Toma crede că există un conflict de interese.
„A fost o greșeală istorică acordarea de licențe TV pentru distribuitor. Avem două plângeri la nivelul CNA, de la două televiziuni, care spun că RCS își favorizează propriile programe. Este vorba de Aleph News (deținută de omul de afaceri Adrian Sârbu - n.r.) și NCN, din Cluj. Conform legii, toate posturile trebuie ordonate tematic. Televiziunile de știri trebuie să fie toate în același loc. Cele două televiziuni mai mici se plâng că RCS nu respectă legea. Noi, la CNA, am amendat RCS progresiv. Este treaba Consiliului Concurenței să decidă dacă este abuz de poziție dominantă”, spune Mircea Toma.
Concret, RCS a realizat două pachete cu televiziuni de știri: unul care conține marile posturi, precum Antena 3, Realitatea, RTV și Digi24 și altul, plasat la coada grilei de programe, care include Aleph News și alte televiziuni mici.
Libertatea a solicitat o poziție oficială Consiliului Concurenței, dar până la momentul publicării articolului nu am primit niciun răspuns.
Adrian Sârbu critică dur RCS
Adrian Sârbu, patronul Aleph News, a criticat practicile RCS la televiziunea sa.
„Digi (RCS-RDS, n.r.) a dobândit, cu sprijinul instituţiilor statului şi în dispreţul legii, monopolul absolut al pieţelor audiovizualului şi comunicaţiilor. Astăzi îşi distruge concurenţa şi dictează legi Guvernului şi Parlamentului”, a spus Sârbu, citat de Paginademedia.ro.
„Nu mă întreba cum am făcut primul milion de dolari”, spunea Henry Ford, cu mâna pe manivela cu care a învârtit America. „Nu mă întreba cum am ajuns să controlez 75% din piaţa de cablu din România, peste 50% din accesul la internet şi învârt România cu telecomanda. Nu am să-ţi spun. Pentru că nu exist” Adrian Sârbu:
Comparație cu cazul Microsoft
Mircea Toma argumentează la rândul său împotriva acestei practici.
„Este aceeași situație cu retailerii care au propriile mărci de produse. Pe aceleași considerente a fost amendat Microsoft (de către Comisia Europeană - n.r.)”.
- Comisia Europeană a amendat Microsoft în 2004 cu 497 de milioane de euro, apoi cu încă 280,5 milioane în 2006 și cu 899 de milioane de euro în 2008. O altă sancțiune, de 561 de milioane de euro, a venit în 2013. Amenzile au venit pentru abuz de poziție dominantă în privința Windows. Mai exact, prin includerea Media Player și a Internet Explorer gigantul american bloca concurența în domeniul programelor de redare video și a browserelor.
Compania lui Teszari spune că aplică „cele mai înalte principii de etică”
Compania deținută de Zoltan Teszari a replicat, marți, printr-un comunicat, față de ceea ce numește „alegații prezentate în mass-media și în dezbateri parlamentare”.
„RCS & RDS respinge toate acuzațiile despre pretinse acțiuni ilicite în conduita de afaceri” și precizează, între altele că „își desfășoară activitatea conform legilor în vigoare, reglementărilor aplicabile și acționează cu integritate, însușindu-și cele mai înalte principii de etică și responsabilitate în afaceri”.
Consorțiul avertizează totodată: „ne rezervăm dreptul de a ne apăra afacerea de orice atac nejustificat, defăimător sau calomnios, apelând la toate căile legale de care dispunem”.
Care este situația în Europa
Cea mai mare parte a furnizorilor de cablu din Uniunea Europeană nu au posturi TV în portofoliu. Însă acest lucru nu vine ca urmare a legislației, ci prin prisma faptului că sunt companii listate pe bursă, iar investitorii preferă structuri simple.
Nici în Vestul Europei și nici în Statele Unite legislația nu interzice furnizorilor de cablu să dețină posturi TV. Însă achizițiile din domeniu sunt verificate de autoritățile de concurență, care pot dispune măsuri la momentul aprobării tranzacțiilor.
De regulă, furnizorii de cablu TV sunt și furnizori de internet și oferă și servicii de telefonie fixă și mobilă.
Marile grupuri europene, precum Vodafone (Marea Britanie), Orange (Franța), Altice (Franța) sau Deutsche Telekom (Germania) acționează sub acest model.
Modelul mixt, și la case mai mari
Există însă o serie de mari companii care au un model mixt, combinând atât servicii de cablu, cât și posturi TV.
Din UE, este vorba de Canal+ (Franța) și de Telefonica (Spania).
Canal+ deține o multitudine de televiziuni, inclusiv Cnews (știri) și Infosport+ (știri sportive), plus o serie de canale nișate pentru sporturi, filme, documentare, desene animate.
Pe partea de cablu, Canal+ deține M7 Group, cu sediul în Luxemburg, dar care operează în state precum Germania, Ungaria, Austria, Olanda, Belgia, Cehia. În România, M7 deține operatorul de televiziune prin satelit Focus Sat.
Canal+ este deținut de către concernul francez Vivendi, controlat de miliardarul Vincent Bolloré. În total, M7 are 3 milioane de clienți pe partea de cablu în Europa, dar nu activează pe acest segment în Franța, patria-mamă, conform site-ului său.
Grupul spaniol Telefonica deține la rândul său o serie de canale de filme și sport sub brandul Movistar.
De asemenea, grupul britanic Sky deține atât televiziuni de sport (Sky Sports) și de știri (Sky News), dar este și furnizor de cablu în Germania, Italia, Irlanda, Austria și Elveția, pe lângă piața proprie din Marea Britanie.
Grupul Sky este cel mai mare furnizor de cablu din Europa în funcție de venituri și e deținut la rândul său de către operatorul american de cablu și internet Comcast.
Sky avea la final de 2021 un număr de 23 de milioane de clienți în Europa, potrivit rezultatelor sale financiare. În Marea Britanie, numărul gospodăriilor cu un pachet Sky TV era în 2019 de 8,48 milioane, aproape o treime din cele 27 de milioane de gospodării cu televizor din țară, conform Cybercrew.uk.
Ce se întâmplă în Statele Unite
În Statele Unite, Comcast controlează trustul media NBC și este și cel mai mare furnizor de cablu TV, având 18,2 milioane de abonați în 2021, conform unui raport Leichtman Research Group citat de DigitalTvEurope.com. Acest lucru înseamnă o cotă de aproape 24% pe segmentul de retransmisie.
Tot în SUA, operatorul de telefonie AT&T a deținut până de curând concernul media Warner. Acesta este proprietarul CNN, Cartoon Network și HBO și a fost recent separat de companie prin decizia acționarilor. Grupul Discovery a fuzionat recent cu Warner. AT&T a deținut și un furnizor de televiziune prin satelit până de curând, numit DirecTV.
În SUA există atât companii care sunt doar cabliști (Charter Communications, Dish Network, AT&T, Verizon), fie dețin doar televiziuni și sunt concerne media (Disney, Paramount).
