Afaceri dubioase în contul tezaurului

În anul 1994, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a decis să-l trimită pe ambasadorul Traian Chebeleu la Moscova, cu intenţia de a redeschide această istorică temă. În toamna anului 1994, o delegaţie a Rusiei s-a prezentat la Bucureşti, la Preşedinţia României. Ruşii i-au comunicat lui Ion Iliescu că problema tezaurului nu poate fi soluţionată pe canale diplomatice, dar că ea ar putea fi mult mai uşor lichidată dacă s-ar accepta propunerea Kremlinului de a se începe o colaborare economică, comercială şi financiară între agenţi economici ruşi şi români, care să conducă – în primul rând – la retrocedarea celor 93,4 tone de aur către Banca Naţională a României (BNR).

Ruşii au alcătuit un pachet de 32 de proiecte economice private, din care 31 ar fi urmat să le atribuie agenţilor economici români, iar cel de-al 32-lea, intitulat “Componenta de metale preţioase”, adică tezaurul, ar fi revenit Băncii Naţionale a României. Pentru derularea proiectelor a fost înfiinţată Banca Comercială “Fortuna”. Aceasta avea trei roluri: pe de o parte, să deruleze, într-un cadru privat, tranzacţia de retrocedare a celor 93,4 tone de aur către BNR; pe de altă parte, să aspire averile bancherilor din Hong Kong, în măsura în care pe atunci se punea problema alipirii Hong Kong-ului la China şi foarte mulţi patroni din acea colonie a Angliei au primit invitaţia să investească în economia rusă, printr-o bancă agreată de Kremlin, dar care să fie situată totodată într-o altă ţară, respectiv în România; în acelaşi timp, Rusia voia să atragă prin “Fortuna” participarea ţării noastre la mai multe proiecte economice bilaterale. Partea română este de acord, iar Banca “Fortuna” ia fiinţă în 1995.

Comoara, pusă gaj pentru un împrumut la Bancorex

Recomandări

Alertă la Banca Națională după alegeri. Investitorii încep să părăsească România, trendul s-ar putea accentua după parlamentarele de duminică

Parlamentul Federaţiei Ruse trimite şi un document privind intenţia de retrocedare a tezaurului Româ- niei. Acesta a fost predat BNR. Conform informaţiilor deputatului Marius Iriza, acest act a fost folosit drept gaj colateral de către Bancorex pentru a putea atrage credite externe de până la valoarea de un miliard de dolari prin intermediul cetăţenilor sirieni Zaher Iskandarani şi Omar Hayssam. Adică prin Bancorex au fost luaţi bani împrumut în contul tezaurului, banii au fost cheltuiţi, nu se ştie cum, iar Bancorex a dispărut.

În 1996, în mod straniu, BNR retrage licenţa Băncii “Fortuna”. Apoi problema tezaurului a îngheţat pâ- nă în 2003. În schimbul celor 93,4 tone de aur pe care vor să le retrocedeze exclusiv prin canale private, adică nu de la stat la stat, ruşii impuneau şi multe contracte economice, printre care livrarea unui miliard de metri cubi de gaze naturale, direct de la Gazprom, la un preţ cu 40% mai mic decât cel importat de România la acel moment. Statul român a refuzat însă oferta şi cere retrocedarea oficială directă, lucru pe care ruşii l-au eliminat din calcul din start. Practic, s-ar părea că nu mai putem recupera tezaurul pentru că refuzăm oferta economică a Rusiei.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

«Cu siguranţă voi câştiga procesul cu Traian Băsescu»

“L-am dat în judecată pe Traian Băsescu (foto dreapta) pentru că nu mi-a răspuns unor întrebări legate de tezaurul României, deşi trebuia să o facă în maximum 30 de zile. În primul rând, mă interesează de ce stagnează tratativele. Adică de ce ruşii vor să ni-l dea, dar statul nu vrea tezaurul. Apoi, cer lămurirea implicaţiilor şi dedesubturilor operaţiunii Banca «Fortuna» S.A. Am mai întrebat dacă documentele provenite de la Parlamentul Federaţiei Ruse privind intenţia de retrocedare a tezaurului României, documente predate în anul 1995 Băncii Naţionale, au fost folosite drept gaj de către Bancorex. Prima înfăţişare a avut loc pe 28 octombrie, când avocatul Preşedinţiei a depus o întâmpinare, urmează al doilea termen, pe 25 noiembrie. Cu siguranţă voi câştiga procesul cu Traian Băsescu”, ne-a spus Marius Iriza. Deputatul cere instanţei să-l oblige pe preşedinte să răspundă la aceste întrebări şi să-i plătească daune morale de un leu.

Urmărește-ne pe Google News