REPORTAJ VIDEO / Albania, țara buncărelor! De la pregătiri de război la depozite de murături
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ciuperci imense din fier și ciment au început să crească pe teritoriul Albaniei în anii ’60, când la putere era dictatorul Enver Hogea (Enver Hoxha). Acestea erau buncărele care aveau să protejeze locuitorii Albaniei în cazul în care țara era cotropită de ruși sau armatele aliate ale NATO.
În mania sa, dictatorul a costruit atât de multe buncăre că nu li se știe mai știe numărul. Se estimează că sunt între 200.000 și 750.000 de buncăre de diferite mărimi, care acum, zac părăsite sau au ajuns să aibă roluri ciudate în viața de zi cu zi a albanezilor.
De cum intri în Albania, vei vedea aceste ”monumente” ale maniei comuniste ce a crescut sub paranoia lui Enver Hogea. Adânc înfipte în pământ, te supraveghează de pe dealurile Albaniei, din curțile oamenilor sau chiar de-a lungul litoralului.
Rolul buncărelor
Se spune că, acestea au fost construite între anii 1960 și 1980, pentru că liderul Albaniei se temea că țara sa va fi atacată chiar de proprii aliați sau foști aliați. Așa că a început acest ...program de buncărizare.
În cazul în care venea războiul, buncărele aveau rol de apărare a populației.
Imediat ce comunismul a căzut, în 1990, toate buncărele au fost abandonate sau lăsate pe mâna populației albaneze. Mai ales că, o parte dintre acestea fuseseră construite chiar în curțile oamenilor.
Așa se face că acum, la jumătate de secol de la construirea lor, unele au ajuns magazii pentru murături, mici locuințe pentru oamenii fără adăpost, obiecte de decor sau pur și simplu sunt abandonate asemeni celor de pe litoralul albanez.
Istoria buncărelor albaneze
Albania și România pare că au avut aproape același curs în perioada comunistă. În Albania, în timpul controlului lui Enver Hogea, religia a fost interzisă, dar și turismul, astfel că dictatorul a transformat țara într-un teritoriu închis ermetic. Pentru că cea mai mare parte din buget se ducea către armată, cu care controla țara, așa s-a putut realiza și planul lui de construire a buncărelor.
Primul plan pentru aceste buncăre, fusese făcut încă din anii ’50, ele fiind construite atât de solid încât puteau să reziste și atacului unui tanc. Construcția în masă a buncărelor a pornit numai după ce Hogea a testat rezistența buncărelor cu inginerii care le-au proiectat înauntru. Numai după ce testul a fost reușit, dictatorul a dat ordinul ca acestea să fie consturite pe teritoriul întregii țări.
Albania este, ca suprafață, cam 10% din România, adică undeva la 4 județe mai mari alăturate. Iar pe acest teritoriu înghesuit, s-a reușit construirea a câteva sute de mii de astfel de ciuperci din ciment și fier.
Crearea și distrugerea buncărelor
Ca și crearea buncărelor, distrugerea lor ar putea băga în faliment țara și asta pentru că, ștergerea de pe fața pământului a unui astfel de buncăr costă statul albanez undeva la 1.000 de euro.
Iar în condițiile în care să presupunem că pe teritoriul Albaniei există, întradevăr, 750.000 de buncăre, ar pune țara în fața unui efort financiar de 750 de milioane de euro.
Suma este mult prea mare având în vedere că în 2016, Albania a avut un PIB de aproape 10,2 miliarde de euro.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
