Albert Einstein publica în 1948 o scrisoare deschisă prin care avertiza Israelul asupra riscului autodistrugerii. O profeție incomodă

Motivele îngrijorării lui Einstein

Principalul motiv de îngrijorare al lui Einstein era masacrul de la Deir Yassin din aprilie 1948, când forțele Irgun și Lehi au ucis aproximativ 240 de civili palestinieni. Einstein considera că Herut era moștenitorul politic al acestei crime.

De asemenea, fizicianul se temea că permiterea lui Begin să se prezinte în SUA ca lider democratic ar legitima o forță care se lăuda cu acțiuni teroriste. Einstein avertiza că acest lucru ar putea transforma Israelul într-un stat militarizat, lipsit de principii democratice autentice.

Viziunea lui Einstein pentru Israel

Einstein susținea viziunea socialistă laburistă a lui David Ben Gurion pentru Israel, bazată pe kibuțuri și o apărare colectivă. El se opunea liniei naționaliste și revanșarde a lui Begin, care credea că doar forța militară și radicalismul ideologic puteau asigura supraviețuirea și expansiunea țării.

Ca evreu cosmopolit crescut în Europa, Einstein înțelegea pericolul transformării politicii în cult al violenței. El dorea să împiedice noul stat să urmeze căi similare celor care duseseră Europa la dezastru.

Îngrijorări economice și militare

Einstein avertiza și asupra riscurilor economice și strategice. În 1948, Israelul era sărac și izolat. Einstein se temea că o conducere radicală ar putea aliena sprijinul internațional și ar precipita un conflict fără sfârșit cu țările arabe.

Din punct de vedere militar, Einstein considera că Herut reprezenta alegerea sabiei în detrimentul plugului. El avertiza că încredințarea viitorului Israelului celor care invocau Deir Yassin ar consolida logica forței, condamnând întregul Orient Mijlociu la instabilitate.

O lecție geopolitică încă actuală

Privind retrospectiv, luciditatea geopolitică a lui Einstein este remarcabilă. El înțelesese că nașterea Israelului nu era doar soluția unei tragedii istorice, ci și punctul de plecare al unor noi tensiuni globale.

Einstein se temea că Occidentul, orbit de vinovăția pentru Holocaust, ar putea închide ochii la creșterea unor forțe interne în Israel care nu aveau nimic în comun cu principiile democratice.

Într-o lume împărțită între SUA și URSS, Einstein avertiza că un Israel naționalist și agresiv putea deveni un factor destabilizator nu doar în Orientul Mijlociu, ci și în echilibrele delicate ale Războiului Rece.

Viziunea lui Hannah Arendt

Printre semnatari, vocea Hannei Arendt merită o atenție specială. Pentru ea, politica însemna exercitarea responsabilității. Denunțarea lui Begin și a Herut era o apărare a ideii că Israelul trebuia să se nască ca stat democratic și pluralist.

Arendt criticase anterior sionismul naționalist, susținând că un stat evreiesc exclusivist ar produce noi conflicte. Scrisoarea din New York Times era coerentă cu această viziune, avertizând împotriva riscului ca victima de ieri să devină opresorul de mâine.

O profeție incomodă

La peste 70 de ani distanță, scrisoarea rămâne un document incomod, adesea ignorat. Ea pune sub semnul întrebării narațiunea liniară a nașterii Israelului ca simplu triumf al libertății și dreptății.

În duritatea sa, scrisoarea păstrează o forță profetică. Einstein, Arendt și ceilalți semnatari văzuseră clar că o țară născută din durerea imensă a Holocaustului risca să urmeze o cale periculoasă dacă nu ar fi pus limite folosirii forței și mitului violenței răscumpărătoare.

Avertismentul lor rămâne actual: fără responsabilitate politică și echilibru între securitate și democrație, orice stat poate deveni prizonierul logicii pe care jurase să o combată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE