De mai bine de 10 ani traiesc intr-un cosmar. Ma numesc Saiu Gabriel si am 36 de ani. In anul 1996 lucram la Intreprinderea Miniera din localitatea Moldova Noua, judetul Caras-Severin. In urma unui accident in subteran la locul de munca (cadere libera de la 50 metri), am fost transportat la Spitalul Judetean din Timisoara, cu multiple traumatisme. Ulterior, am fost dus dintr-un spital in altul, ajungand chiar si la Bucuresti. Am fost operat de multe ori, insa, din pacate, starea mea nu s-a imbunatatit. Dimpotriva. La 3 august 2006, am fost nevoit sa-mi dau acordul pentru amputarea treimii medii superioare a coapsei stangi.


In toti acesti ani, din 1996 pana in prezent, cheltuielile pe medicamente si cele din spitale m-au costat foarte mult. Din cauza datoriilor pe care le-am acumulat, am fost nevoit sa imi vand locuinta si sa stau cu chirie, cu sotia si fata. De la inceputul acestui an, stam intr-o camera la un camin de nefamilisti. Ne descurcam foarte greu. Pe mine nu ma angajeaza nimeni, iar sotia mea lucreaza fara carte de munca si castiga putin. Daca as avea o proteza, poate mi-as gasi de lucru. N-am reusit sa mai platim chiria si intretinerea si am fost somati ca pana la 15 septembrie sa parasim camera, mobila si bunurile noastre urmand sa ramana in contul datoriilor.


Nu stiu ce vom face: eu – fara un picior, in carje, fata – cu scoala… Toate datoriile se ridica la suma de 31.000.000 lei. Ne-am dori si noi caminul nostru, dar cred ca va ramane la stadiul de vis, ca si proteza pentru mine.

Gabriel Saiu,
Buzau

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.