S-a decis soarta celor 231 de milioane de euro din PNRR pentru pensiile speciale. Cu banii pierduți pe patru jaloane se făceau nouă spitale precum cel al Asociației Dăruiește Viață

Însă cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, iar asta înseamnă că premier era Marcel Ciolacu, cel care era și președintele PSD, în timp ce ministrul Investițiilor Europene era Adrian Câciu, de la PSD. Deci, Pîslaru s-a referit la PSD.

Comisia Europeană dă României 350 de milioane de euro din cele peste 800 de milioane blocate de peste doi ani

„Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook, după decizia finală a Comisiei Europene pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR.

El a precizat că, din 23 iunie 2025, atunci când a preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, a încercat tot ce a fost posibil, nu doar în discuțiile oficiale cu cei de la Comisia Europeană, ci și în discuțiile informale, ca să recupereze cât mai mult din banii suspendați.

Cele patru jaloane îndeplinite parțial sunt:

• jalonul 215 privind pensiile speciale. „Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane de euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane de euro. A fost un dosar greu, care a suportat șase amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă”, a transmis Pîslaru.
• „Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane de euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. Suma blocată era 330 de milioane de euro.
• „Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane de euro și recuperează 48 milioane de euro”, a precizat ministrul Proiectelor Europene.
• „Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi – CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane de euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane de euro”, a explicat Pîslaru.

„Speranța mea este că vom recupera cea mai mare parte a acestor bani. Este totuși o sumă importantă, din care putem să finalizăm un spital în România sau să facem proiecte importante pentru comunitățile din țara noastră”, a spus Bolojan acum două luni.

Cu banii pierduți din PNRR se puteau face mai multe spitale

Foarte important, cu cele aproape 460 de milioane de euro pierdute de România se puteau construi, de exemplu, mai multe spitale. Dacă este luat ca reper doar spitalul construit de Asociația Dăruiește Viață, asta ar însemna practic nouă spitale pe care țara noastră le-a pierdut.

„Cine plătește? Noi. Tot noi. Toți românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate totuși data viitoare ne învățăm minte”, a conchis ministrul Pîslaru.

Spitalul Dăruiește Viață din București a fost construit special pentru copiii cu afecțiuni grave, lângă Spitalul Marie Curie, și a fost dat în folosință în aprilie 2024. Este primul spital din România construit integral din donații private. Au contribuit peste 350.000 de donatori şi 8.000 de firme, costul total a fost de 53 de milioane de euro și lucrările au durat cinci ani. Asociația Dăruiește Viață a fost fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, cea din urmă fiind numită vicepremier în Guvernul Bolojan din octombrie 2025.

Europarlamentar PNL: „Bolojan a salvat 350 milioane de euro”

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis ulterior că, de fapt, „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane de euro, bani care erau aproape pierduți ca urmare a neîndeplinirii angajamentelor de către Guvernul condus de premierul PSD Marcel Ciolacu”.

„Guvernul Ciolacu a depus cererea de plată numărul 3 în decembrie 2023 cu multe reforme neîndeplinite. Comisia Europeană a avut multă răbdare cu Guvernul Ciolacu, dar până la demisia lui Marcel Ciolacu, reformele tot nu au fost îndeplinite”, a adăugat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE