Ambasadorul Rusiei spune că România nu se poate uni cu Republica Moldova, că NATO e un pericol și acuză BOR că vrea să elimine ortodoxia rusă din Moldova

Argumentele Rusiei împotriva unirii României cu Republica Moldova

În interviul pe care TASS l-a titrat „România nu va face față unei uniri cu Republica Moldova”, diplomatul rus a fost întrebat: „Autoritățile din Moldova au venit cu ideea unirii cu România. Se văd deja pași concreți în această direcție?”.

„În secolul XX, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupele sale în Basarabia rusă, pe teritoriul aliatului său din Primul Război Mondial, care o salvase de la înfrângerea completă în 1916. Mai mult, după ce germanii au ocupat Bucureștiul, guvernul țării și familia regală au fugit la Iași sub protecția Rusiei, nu a Franței sau Marii Britanii, care atunci nu i-au ajutat cu nimic pe români. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, în cadrul coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat deja Moldova sovietică”, a susținut Lipaev.

Apoi a continuat: „Ca justificare a fost invocat argumentul, susținut până astăzi de istoriografia românească, al restituirii unor presupuse teritorii originar românești, pretins ilegal desprinse. În realitate, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Oricât s-ar fi încercat ștergerea arhivelor, au rămas suficiente dovezi documentare despre numeroasele abuzuri și acțiuni punitive ale reprezentanților români în anii ocupației. Amintirea evenimentelor din acei ani a rămas vie în rândul poporului moldovean și, deocamdată, aceasta servește ca un fel de barieră împotriva ideii de unire. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține”.

Lipaev a mai spus că aproape toți politicienii de frunte din Republica Moldova, inclusiv președinta Maia Sandu, au pașapoarte românești. „La principalele funcții de stat sunt numiți foști și actuali funcționari români. Sub controlul direct al Bucureștiului se află securitatea Republicii Moldova, precum și sistemele sale energetic și bancar”, a completat el.

România nu are capacitatea să susțină o unire cu Republica Moldova, crede Vladimir Lipaev

Întrebat ce părere are România despre ideea unirii cu Moldova, variantă pe care Maia Sandu o susține, și cum reacționează locuitorii la această idee, dar și cât de pregătit este Bucureștiul să inițieze procesul de unire cu Moldova, diplomatul rus a răspuns că este o diferență între doriță și putință.

„Ideea că românii și moldovenii ar fi un popor unit, dar divizat (probabil că nu e nevoie să explicăm cine, potrivit Bucureștiului, i-a separat), s-a consolidat destul de puternic în conștiința publică locală datorită propagandei agresive. Acest factor este, desigur, luat în considerare de forțele politice locale, dar în primul rând este exploatat de partidele și politicienii de orientare naționalistă, care speculează activ pe el în scopuri electorale. Cu toate acestea, în București se recunoaște diferența dintre dorință și posibilitate. Narativul oficial este: să lase mai întâi moldovenii să se pronunțe asupra unirii, iar apoi se va vedea”, a spus diplomatul Kremlinului.

Lipaev a mai precizat că Republica Moldova „este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicii echipei Maiei Sandu”.

„Din acest motiv, aici există temerea că bugetul României nu ar putea suporta cheltuielile unui proces de unire. Trebuie luate în considerare și numeroase riscuri geopolitice, în special în ceea ce privește influența lor asupra stabilității interne și asupra distribuției forțelor politice pe ambele maluri ale Prutului, care astăzi separă cele două state. Din aceste motive, se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea sa la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă din costuri către parteneri”, a punctat el.

Lipaev a acuzat Biserica Ortodoxă Română că vrea să înlăture ortodoxia rusă din Republica Moldova

Următoarea întrebare a fost: „Cum ați comenta schisma bisericească din Moldova și rolul României în acest proces?”.

Răspunsul lui Vladimir Lipaev: „Biserica Ortodoxă Română, sprijinindu-se pe susținerea autorităților moldovenești actuale, desfășoară deschis activități pentru a înlătura influența ortodoxiei ruse și pentru a supune Biserica Ortodoxă din Moldova așa-numitei Mitropolii a Basarabiei, sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române. În încălcarea normelor de relații interbisericești, această structură preia activ preoți moldoveni, pretinzând că aceștia se întorc în sânul „bisericii-mamă”, de care, de fapt, nu au aparținut niciodată”.

„În realitate, astfel de justificări ipocrite încearcă să mascheze o expansiune agresivă pe un teritoriu canonic străin, ceea ce nu doar că conduce la schismă bisericească în Moldova, dar lovește și în unitatea și autoritatea ortodoxiei mondiale în ansamblu”, a susținut el.

„Principalul pericol pentru România nu vine din Rusia, ci de la apartenența la NATO”

Diplomatul rus a fost întrebat și despre faptul că în România funcționează al doilea cel mai mare centru de coordonare NATO, iar analiștii militari îl numesc „pregătirea Europei pentru războiul cu Rusia”.

El a susținut că adevărata ameninţare la adresa României nu este țara condusă de Vladimir Putin, ci apartentenţa la NATO, pentru că România poate fi folosită ca punct de plecare pentru declanşarea unui război cu Rusia.

„Se pare că lecțiile trecutului nu au fost învățate pe deplin la București. Totuși, acest lucru nu surprinde prea mult dacă citim cum este tratată istoria secolului XX și a celui de-al Doilea Război Mondial în manualele locale”, a adăugat el.

„Faptul că România acționează ca una dintre principalele țări de tranzit pentru livrările de arme către Ucraina nu este un secret. Și de această dată, Bucureștiul a pus la dispoziție infrastructura sa pentru găzduirea noului centru militar, prezentând acest lucru ca o creștere semnificativă a profilului său în cadrul NATO. Totuși, trebuie înțeles că implicarea reală a României în coordonarea livrărilor de armament și tehnică către Ucraina, precum și în activitatea centrului logistic menționat, este proporțională cu influența și rolul acestei țări în Alianța Nord-Atlantică”, a completat Lipaev.

Lipaev, despre ajutorul dat de România pentru Ucraina: „Peste 40% din populație nu este de acord”

Cu referire la ajutorul oferit de România țării conduse de Volodimir Zelenski, care se luptă de 4 ani cu agresiunea rusă, Lipaev a spus: „Conducerea României evită să dezvăluie volumele și tipurile de ajutor militar trimis Ucrainei, invocând că astfel de informații ar putea fi folosite pentru „destabilizarea situației interne”. Este confirmată cu certitudine transmiterea unui complex antiaerian Patriot. Conform scurgerilor din presă, în Ucraina au fost trimise modele de arme și tehnică sovietică păstrate în depozitele românești, iar livrările de muniție de calibru sovietic/rus produse în fabricile românești continuă”.

Diplomatul Kremlinului a amintit că informațiile oferite de Consiliul Fiscal anul trecut arată că sprijinul financiar oferit de România Ucrainei între februarie 2022 și iunie 2025 a atins 1,5 miliarde de euro.

În acest context, el a susținut că populația României este nemulțumită: „Oboseala societății față de povara ajutorului acordat regimului de la Kiev este resimțită: potrivit ultimelor sondaje, peste 40% din populație consideră că acest sprijin nu ar trebui acordat. În același timp, crește numărul cetățenilor convinși că Rusia va învinge în conflictul din Ucraina”.

Cine este Vladimir Lipaev, ambasador al Rusiei în România din iunie 2024

În aprilie 2024, președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Vladimir Lipaev ambasador al Federației Ruse la București. Lipaev și-a început misiunea în România pe 6 iunie 2024.

Vladimir Lipaev s-a născut în 1959, vorbește germană, engleză și franceză. Diplomatul a lucrat în diferite funcții în aparatul central al Ministerului de Externe al Rusiei și în străinătate.

El a absolvit Institutul de Relații Internaționale din Moscova și a ocupat funcții atât în capitala Rusiei, cât și în străinătate, inclusiv în Norvegia și Germania. El a lucrat pentru Ministerul rus de Externe din 1981.

Între 2021-2023, a condus misiunea diplomatică a Rusiei în Estonia. Lipaev a fost expulzat din Estonia ca răspuns la expulzarea de către Rusia a ambasadorului Estoniei la Moscova.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE