„Ambuscada” de la 1 decembrie 1990. Cum a fost deturnată prima sărbătoare de Ziua Națională postrevoluționară pentru umilirea lui Corneliu Coposu

Număr suspect de mare de polițiști și militari

Deşi oficial se proclamase o ruptură totală cu fostul regim, puterea a fost preluată tot de comunişti, dar de cei din eşalonul doi, conduși de Ion Iliescu, sau de aceia care fuseseră marginalizaţi dintr-un motiv sau altul de Nicolae Ceauşescu. Astfel, Ion Iliescu, ales președinte al României de doar câteva luni cu 85% din voturi, dorea să se prezinte drept salvatorul țării de comunism. Evenimentul ce a avut loc pe Platoul Romanilor din Alba Iulia avea însă să rămână în mod negativ în istorie. 

Organizatorii i-au pregătit o veritabilă „ambuscadă” președintelui PNȚCD, Corneliu Coposu, care avea să fie huiduit de către românii aduși din toată țara. 

Martorii evenimentului relatează că, pe lângă mulțimea de oameni prezenți, era surprinzătoare și numărul foarte mare de forțe de ordine și militari. Sărbătoarea a fost influențată și de Mineriada din 13-15 iunie 1990, când minerii sosiți din Valea Jiului au intervenit brutal împotriva protestatarilor din Piața Universității.

Pregătiri intense timp de luni bune

„Autorităţile din Alba Iulia au intrat în febra pregătirilor încă din vară, reparându-se şosele, străzi şi alei, zugrăvindu-se unele faţade de clădiri, în vreme ce muzeografii au reorganizat Sala Unirii, fiind reaşezate plăcile de marmură care cuprind textele unor documente esenţiale de la 1918. 

În ultima săptămână, în faţa Catedralei Încoronării, s-a muncit intens la ridicarea unei imense tribune, altele mai mici fiind amplasate în diverse locuri de pe Platoul Romanilor. Întocmai ca la 1 decembrie 1918, se preconiza prezenţa a peste 100 000 de participanţi la sărbătorirea primei zile naţionale după căderea comunismului. Zeci de trenuri speciale au fost puse la dispoziţia celor ce doreau să vină în oraşul Alba Iulia, în vreme ce sute de autobuze urmau să asigure transportul persoanelor din judeţul Alba”, afirmă istoricul Sorin Arhire, profesor universitar doctor la Universitatea „1 Decembrie 1918”.

Întreaga elită politică a României a fost prezentă la Alba Iulia, nelipsind preşedintele Ion Iliescu, prim-ministrul Petre Roman, Corneliu Coposu, preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), Radu Câmpeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), numeroşi senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai armatei, precum şi un sobor de preoţi, în frunte cu Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 

S-au depus coroane la statuia lui Mihai Viteazul, un Te Deum a fost oficiat în Catedrala Încoronării și s-au ținut de la tribuna oficială. În premieră pentru România, o sesiune solemnă a Parlamentului României a avut loc pe Platoul Romanilor. În diverse părţi ale oraşului au fost organizate concomitent mai multe spectacole, iar după-amiaza, la stadionul „Cetate”, a avut loc un spectacol extraordinar de muzică. Seara, salvele de artificii au marcat încheierea oficială a festivităţilor. 

Liderii opoziţiei au acceptat invitaţia de a fi prezenţi la Alba Iulia numai dacă vor putea ţine discursuri, alături de reprezentanţii statului. Aceștia din urmă au acceptat, dar au folosit ocazia pentru a-i umili.

Zâmbetul lui Ilici

„Fiind cea mai mare întrunire publică de la alegerile prezidenţiale şi parlamentare ce fuseseră organizate în ziua de 20 mai, festivităţile de la Alba Iulia au fost dominate de confruntarea politică dintre partide, atmosfera fiind una de miting electoral, unii vorbitori fiind aplaudaţi, iar alţii fluieraţi copios, ba chiar şi huiduiţi. 

În general, au fost aprobate de mulţime discursurile liderilor Frontului Salvării Naţionale (FSN) şi au fost obstrucţionate cele ţinute de membrii partidelor istorice, PNŢCD şi PNL. 

Ca o ironie a sorţii, chiar cuvântarea lui Corneliu Coposu a fost primită cu multă ostilitate şi dezaprobare, deşi PNŢCD nu era altceva decât continuatorul Partidului Naţional Român din Transilvania, formaţiune politică ce avusese un rol hotărâtor în decizia luată la 1 decembrie 1918. 

Contrar principiilor stabilite cu 72 de ani în urmă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, au fost strigate şi lozinci antimaghiare, discursul reprezentantului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România fiind huiduit cu tărie de o bună parte din public”, susține istoricul. 

Corneliu Coposu a avut unul dintre cele mai importante discursuri din viața lui. Pe drumul de la Bucuresti la Alba spunea apropiaților lui că este „foarte emoționat să transmită mesajul partidului lui Iuliu Maniu după atâta timp de întuneric”. Mașina Seniorului a fost urmărită de oamenii „noii securități” tot drumul, iar la Sebeș, unde exista deja un dispozitiv cu tancuri și militari, autoturismul a fost lovit de către unii oameni care l-au recunoscut. 

În mulțimea din fața tribunei, pe Platoul Romanilor din Alba Iulia, erau afișate multe pancarte cu Vatra Românească, o organizație naționalistă de extremă-dreapta care fusese înființată în februarie 1990 la Târgu Mureș și care promova mesaje împotriva partidelor istorice și a liderilor acestora. 

Împreună cu Partidul România Mare și PUNR, aveau să joace un rol important în politica anilor ‘90, în principal ca susținători ai FSN-ului lui Ion Iliescu. Însoțitorii lui Coposu și-au dat seama de amplitudinea „ambuscadei” doar în momentul în care s-au urcat în tribună. 

Erau așteptate manifestări negative, dar nu la o asemenea punere în scenă împotriva președintelui PNȚCD. Coposu nu a schițat niciun gest și și-a ținut discursul, demn, pe fondul huiduielilor din mulțime. Iliescu nu și-a ascuns zâmbetul de satisfacție și chiar, la un moment dat, a intervenit de la microfon și a spus „lăsați-l și pe domnul Coposu să-și transmită mesajul”. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Discursul lui Coposu, într-un oraș sub asediu

„Românii din Transilvania au trăit veacuri lungi şi grele, din puterea credinţei şi a conştiinţei în dreptul lor nepieritor de stăruinţe, despărţiţi între patru împărăţii. Dar n-au fost despărţiţi niciodată, în sufletul, în tradiţiile şi în limba lor. Puterea tradiţiei a ţinut aprinsă scânteia dragostei de neam şi încrederea în destinul românesc. 

Patrimoniul lor spiritual de supremă valoare a fost dorul de unire, pe care l-au strămutat într-o dreaptă biruinţă. Peste toate neajunsurile şi suferinţele seculare, sufletul românesc neumilit şi neînfrânt a realizat la 1 decembrie 1918 mult-râvnita unitate naţională. 

Drumul istoriei noastre a fost trudnic şi anevoios. De când trăim aici, din epoca de piatră, am cunoscut puţine zile senine. Înfrângerile nu ne-au ocolit. De multe ori s-au năruit ceruri peste noi. Am plătit amarnice tributuri, dar am fost convinşi câ un popor nu poate fi învins în lupta lui pentru libertate. Stăpânirile şi domniile sunt vremelnice. Naţiunile vrednice sunt eterne. Neamurile înaintează, peste oprelişti, pe drumul destinului lor. 

Datori suntem cu toţii să închinăm un gând evlavios de aducere aminte marilor artizani ai Unirii (…) şi tuturor creatorilor de istorie. Să ne descoperim în faţa celor două drapele, care înfrăţite ne-au condus la victorie: al Partidului Naţional Român şi al Partidului Social-Democrat Român”, a spus, printre altele, Corneliu Coposu, de la tribuna aflată în fața Catedralei Încoronării. 

În total, au fost prezenți circa 30 000 de oameni, departe de cifra de 100 000 pe care și-o dorea noua putere instalată în România.

„Pe lângă participanţi au venit şi numeroase forţe de ordine, din toată ţara, multele şi feluritele uniforme creând impresia unui oraş aflat în stare de asediu. Au fost mai mulţi jandarmi, poliţişti şi militari chiar în comparaţie cu zilele în care Nicolae Ceauşescu se afla în vizită în Alba Iulia, ceea ce pe mulţi localnici probabil i-a intimidat, dovadă că prea puţini dintre ei au venit pe Platoul Romanilor”, mai relatează istoricul Sorin Arhire. 

Întreaga manifestare a constat în discursuri politice ţinute de la microfonul tribunei oficiale, la care, culmea, niciun reprezentant al municipiului Alba Iulia sau al județului Alba nu a avut acces.

Fotografii: Agerpres

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro