Angela Merkel ar fi vrut să discute direct cu Putin: „În iunie 2021, am simțit că nu mai lua în serios Acordul de la Minsk”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Angela Merkel a mărturisit că ar fi vrut să discute direct cu Vladimir Putin în 2021, atunci când a văzut că președintele rus nu mai lua în serios Acordul de la Minsk. Fostul cancelar al Germaniei spune că nu toată lumea a susținut acest lucru, făcând referire la Polonia și țările baltice.
Cuprins:
- Angela Merkel a vrut să vorbească direct cu Putin despre invazia Rusiei în Ucraina
- Ce s-a întâmplat cu negocierile dintre UE și Vladimir Putin din 2021
- Ce este Acordul de Pace de la Minsk
- Ce prevederi include Acordul de Pace de la Minsk
- Posibilele motive din spatele declarațiilor făcute de fostul cancelar al Germaniei
Angela Merkel a vrut să vorbească direct cu Putin despre invazia Rusiei în Ucraina
În 2021, Angela Merkel a încercat, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, să inițieze un dialog direct între UE și Rusia pentru a aborda situația din Ucraina. Fostul cancelar german a dezvăluit toate detaliile într-un interviu recent acordat publicației maghiare Partizan, potrivit The Telegraph.
Angela Merkel susținea că în acel moment Acordul de la Minsk nu mai era luat în serios de Putin și că era nevoie de un nou format de negocieri direct cu liderul rus.
„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk și de aceea mi-am dorit un nou format în care să putem discuta direct cu Putin, în calitate de Uniune Europeană”, a spus fostul cancelar al Germaniei.
Ce s-a întâmplat cu negocierile dintre UE și Vladimir Putin din 2021
Totuși, această inițiativă a fost blocată de mai multe state membre ale UE, în special Polonia și țările baltice, care se temeau că țările din Uniunea Europeană nu vor reuși să adopte o poziție comună consistentă față de Rusia.
„Nu toată lumea a susținut acest lucru, mai ales statele baltice, dar și Polonia a fost împotriva acestui lucru. (…) În orice caz, nu s-a întâmplat. Am părăsit funcția și de atunci a început agresiunea lui Putin”, a mai adăugat Angela Merkel.
Drept urmare, planul nu s-a concretizat, iar ulterior, după ce Angela Merkel a părăsit funcția de cancelar, a început agresiunea Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
Ce este Acordul de Pace de la Minsk
Acordul de la Minsk este un set de înțelegeri semnate în 2014 și 2015 între Ucraina, Rusia, separatiștii din regiunile Donețk și Lugansk și organizații internaționale precum OSCE și cu medierea Franței și Germaniei. Scopul acestor acorduri a fost să oprească conflictul armat din estul Ucrainei și să stabilească condițiile unei păci durabile.
Principalele prevederi ale Acordului de la Minsk includ încetarea imediată a focului, retragerea armelor grele, dar și adoptarea unei reforme constituționale pentru descentralizarea puterii, acordând un statut special regiunilor Donețk și Lugansk.
Deși acordurile au reușit să reducă intensitatea conflictului pentru o perioadă, ele nu au fost complet implementate și au fost încălcate de mai multe ori, ceea ce a condus la prelungirea crizei și la intensificarea ostilităților în anii următori.
Ce prevederi include Acordul de Pace de la Minsk
Principalele prevederi ale Acordului de la Minsk includ:
- Încetarea bilaterală imediată și totală a focului.
- Retragerea tuturor armelor grele de către ambele părți pentru a crea zone de securitate.
- Monitorizarea respectării încetării focului și retragerii armelor de către OSCE.
- Începerea negocierilor pentru un statut special al regiunilor Donețk și Lugansk, sub administrarea Ucrainei, cu o legislație specifică.
- Amnistie pentru combatanții celor două părți, exceptând infracțiunile grave.
- Eliberarea tuturor prizonierilor și ostaticilor.
- Asigurarea asistenței umanitare în zonele afectate.
- Reluarea legăturilor economice și plata pensiilor în regiunile afectate.
- Restabilirea controlului deplin al frontierei de stat de către guvernul ucrainean.
- Retragerea tuturor formațiunilor armate ilegale, a echipamentelor militare și a mercenarilor de pe teritoriul ucrainean.
- Reforma constituțională în Ucraina pentru descentralizarea puterii, inclusiv adoptarea legislației speciale pentru Donețk și Lugansk.
- Organizarea alegerilor locale în aceste regiuni, sub monitorizarea OSCE.
Aceste măsuri au fost gândite pentru a permite dezarmarea și reintegrarea regiunilor separatiste în cadrul Ucrainei, dar implementarea lor a fost dificilă și incompletă, ceea ce a alimentat continuarea conflictului.
Posibilele motive din spatele declarațiilor făcute de fostul cancelar al Germaniei
Vizita lui Merkel în Ungaria a avut ca scop promovarea memoriilor „Libertate”. Despre acest volum s-a spus că ar fi o încercare de a-și justifica și cele mai controversate politici, cum ar fi deschiderea granițelor țării pentru un milion de refugiați în 2015 și permiterea Germaniei să devină dependentă de gazul rusesc ieftin.
Cartea conține și o anecdotă în care ea susține că Putin a încercat să o sperie aducând labradorul său negru, Koni, la o întâlnire din 2007, știind că cancelarul de atunci se temea de câini.
Declarațiile lui Merkel vin într-un moment în care relațiile dintre Rusia și Occident rămân tensionate, iar dezbaterea privind responsabilitatea pentru conflictul din Ucraina continuă să fie aprinsă. Comentariile fostului cancelar vor stârni probabil reacții la Varșovia și în regiunea baltică, care a fost de mult timp frustrată de ceea ce consideră a fi complezența Germaniei față de amenințarea majoră de securitate reprezentată de Rusia.
