La mai puțin de 48 de ore după ce Rusia a declanșat, la începutul lunii, un bombardament masiv cu rachete și drone, o campanie de strângere de fonduri numită „Ați înfuriat Ucraina” reușise să colecteze aproape 10 milioane de dolari pentru a cumpăra 50 de drone kamikaze.
„Mulțumesc ucrainenilor generoși și nobili”, a scris pe rețelele sociale Serhii Pritula, o vedetă care a ajutat la organizarea campaniei. „Ne vom asigura că aceste fonduri sunt bine cheltuite pentru a sprijini eficient forțele noastre armate!”, a spus el.
Pritula este doar unul dintre cei mai vizibili oameni implicați, printre zecile de mii de cetățeni obișnuiți care s-au alăturat efortului de război al Ucrainei, de când președintele rus Vladimir Putin a declanșat invazia pe 24 februarie.
Este o adevărată armată de activiști, în care s-a înrolat o mulțime de lume, de la IT-iști tineri la pensionari, hotărâți să facă ceva pentru a contribui, scrie Financial Times.
Determinarea aceasta este ilustrată și de ultimul sondaj Gallup, care a arătat că aproape trei sferturi dintre ucraineni cred că Ucraina ar trebui să continue să lupte, până când rușii vor fi înfrânți și alungați din țară.
„O rezistență totală”
În condițiile în care Moscova a eșuat în obiectivul său inițial de a cuceri rapid Ucraina, cel mai recent plan al Kremlinului, speculează analiștii, este acela de a zdrobi voința populației, prin atacuri aproape zilnice cu rachete și drone, atacuri care au distrus deja o treime din centralele energetice, în prag de iarnă.
Acest lucru a generat îngrijorare în Europa și un avertisment din partea președintelui ucrainean Volodomir Zelenski, care a spus că scăderea temperaturilor ar putea provoca un nou val de refugiați ucraineni.
Cu toate acestea, strategia rusă, care a fost intensificată pe 10 octombrie, nu a făcut până acum decât să întărească hotărârea ucrainenilor, scrie Financial Times.
Săptămâna aceasta, la Kiev, mai mulți copii entuziasmați s-au apucat să sară de pe marginea unui crater de 10 metri lățime format de explozia recentă a unei rachete – transformând o scenă de război într-un loc de joacă.
„Fiecare bombă are un efect opus față de cel dorit de ei. Nu facem decât să devenim mai uniți”, a declarat Raisa Yuriivna, o pensionară ucraineană. Femeia, care s-a născut dintr-o mamă rusoaică, a spus că jumătate din identitatea sa este moartă acum, deoarece Rusia este o „țară de teroriști”.
Deși nu toți ucrainenii au o mentalitate militară, un sentiment palpabil de coeziune socială susține ceea ce oficialii și analiștii numesc o societate care afișează o „rezistență totală”.
„Ai nevoie ca societatea să contribuie la toate nivelurile”, a declarat Oleksandr Daniliuk, directorul think-tank-ului Centrul pentru Reformele în Apărare, cu sediul la Kiev. „Toată societatea este o resursă și suntem norocoși că Ucraina are un sentiment profund de angajament civil”, a adăugat el.
Importanța voluntarilor
Rolul supradimensionat pe care civilii l-au jucat în acest război a devenit clar imediat ce Putin și-a lansat invazia împotriva unei armate ucrainene mult depășite ca forță și echipament militar.
„A trebuit să construim o armată de la zero, dar am avut și societatea civilă care să ne ajute”, a declarat Daniel Bilak, un avocat care s-a alăturat forței de apărare teritorială de aproximativ 160.000 de oameni.
Comandanții militari ucraineni „au înțeles importanța și vitalitatea voluntarilor încă de la început”, a spus el.
Fiecare om a făcut ce a putut. Marta Bobik, o dezvoltatoare IT în vârstă de 23 de ani, a participat la proiectarea unei aplicații care permite ucrainenilor să transmită armatei, în timp real, date geolocalizate despre drone și rachete, astfel încât să poată ajuta la doborârea acestora.
Alții s-au antrenat pentru a lupta, în timp ce unii au organizat misiuni de ajutorare.
Maria Zaharova a înființat un grup în orașul vestic Liov, numit Listen, care oferă refugiaților hrană, medicamente și chiar sesiuni de mediere. „Îi ajută să recâștige un sentiment de comunitate. Au pierdut atât de multe și se pot simți atât de singuri și dezorientați”, a declarat femeia.
Între timp, au apărut grupuri ad-hoc care strâng fonduri pentru a cumpăra echipamente militare de care trupele au nevoie cu disperare: ochelari de vedere pe timp de noapte, veste antiglonț sau truse de prim-ajutor.
„Am făcut tot ce am putut pentru a ajuta – guvernul nu a putut face totul – și acum lucrăm cu toții pentru victorie”, a declarat Katrina Aslamova, o femeie în vârstă de 37 de ani, care ajută la conducerea unui centru din Kiev numit Resistance 2022, care organizează strângeri de fonduri.
„Fără acest ajutor, mulți dintre cei care sunt acum în viață ar fi fost morți”, a spus Zero, un luptător voluntar al cărui echipament de protecție a fost finanțat din donații private venite prin intermediul Congresului Mondial Ucrainean, care reprezintă diaspora de 20 de milioane de persoane din țară.
„Un spirit asemănător cu cel de la Dunkerque”
Aceste eforturi i-au ajutat pe ucraineni să întoarcă soarta războiului, pe câmpul de luptă.
După opt luni de conflict, în care contraofensivele reușite au eliberat porțiuni de teritoriu în estul și sudul țării, majoritatea ucrainenilor împărtășesc acum convingerea că vor învinge în cele din urmă.
„Ucrainenii au îmbrățișat statul și armata ca pe niște instituții care pot să-i elibereze, mai degrabă decât să-i asuprească”, a declarat istoricul Serhii Plokhi la o conferință recentă de la Kiev.
Contrastul cu Rusia, de unde sute de mii de bărbați au fugit în străinătate pentru a scăpa de încorporarea în armată, a fost evidențiat de Pritula, care a subliniat că fundația sa a strâns până acum peste 250 de milioane de dolari pentru efortul de război.
„Spiritul național este poate ceva asemănător cu ceea ce a fost Dunkerque pentru britanici în cel de-Al Doilea Război Mondial – doar că aici este prezent în fiecare zi”, a declarat Pritula, fost prezentator de televiziune și fost candidat la funcția de primar al Kievului.