Armata israeliană adoptă o nouă strategie cu miză mare: mai mult teren

Extinderea prezenței militare

Ca mijloc de presiune asupra grupării, Israelul a întrerupt livrările de ajutor umanitar către Fâșia Gaza, deja grav afectată de conflict.

Blocajul în negocierile pentru încetarea focului face parte dintr-o strategie mai amplă a Israelului, care urmărește extinderea prezenței sale militare, inclusiv pe teritorii care nu îi aparțin.

Autoritățile israeliene creează „zone tampon” nedefinite în patru regiuni: Gaza, granițele cu Liban și Siria și Cisiordania. Această mișcare este determinată de haosul persistent în aceste zone, de trauma atacului Hamas din octombrie 2023 și de presiunile partidelor de dreapta din guvernul condus de Benjamin Netanyahu.

În plus, premierul israelian pare să conteze pe sprijinul administrației Trump, care nu a exercitat presiuni pentru limitarea operațiunilor armatei israeliene.

Fortificații în Liban

Încetarea focului în Gaza nu este singurul acord care întâmpină dificultăți. Un alt armistițiu, mediat de SUA între Israel și Hezbollah, prevedea retragerea Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) din sudul Libanului până la sfârșitul lunii ianuarie.

Israelul a cerut o prelungire a termenului până când armata libaneză va prelua controlul regiunii, însă, după expirarea acestuia pe 18 februarie, IDF încă menține cinci poziții fortificate acolo.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Oficialii israelieni justifică această prezență prin necesitatea de a proteja comunitățile de la graniță de o eventuală revenire a Hezbollah în sudul Libanului. Totuși, Israelul nu a stabilit un termen clar pentru retragere și nici condiții precise pentru considerarea zonei ca fiind sigură.

Poziții permanente în Siria

Situația este tensionată și pe Înălțimile Golan, unde încetarea focului dintre Israel și Siria, stabilită în 1974 cu regimul lui Hafez al-Assad, se deteriorează.

După ce opoziția siriană l-a înlăturat de la putere pe Bashar al-Assad în decembrie, forțele israeliene au traversat granița și au ocupat teritoriu sirian, invocând lipsa unei autorități capabile să protejeze zona.

Deși mișcarea Hayat Tahrir al-Sham (HTS) a format un guvern la Damasc, acesta nu controlează ferm țara, iar grupări armate rivale rămân active. În acest context, IDF construiește poziții permanente în Siria.

Pe 23 februarie, Netanyahu a declarat că Israelul nu va permite forțelor HTS sau armatei siriene să pătrundă în sudul Damascului și a cerut demilitarizarea completă a provinciilor Quneitra, Daraa și Suwayda.

Între timp, în Cisiordania, Israelul a ignorat prevederile acordurilor trecute, desfășurând operațiuni militare în orașele palestiniene Jenin și Tulkarm, de unde se estimează că 40.000 de civili au fost forțați să plece.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Aceste orașe fac parte din „Zona A”, controlată de Autoritatea Palestiniană conform acordului Oslo II din 1995. Pe 29 ianuarie, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că trupele IDF vor rămâne în zonă și după încheierea operațiunilor pentru a preveni reapariția „activităților teroriste”.

Oficialii de securitate israelieni susțin că ultimele 17 luni au determinat adoptarea unei „strategii diferite de management al riscului”.

Aceasta presupune că Israelul acționează nu doar pe baza evaluărilor imediate ale serviciilor de informații, ci și în funcție de potențialele capacități viitoare ale inamicilor. În acest moment, prezența extinsă a IDF pare sustenabilă, deoarece Hamas și Hezbollah sunt slăbite în urma campaniilor militare israeliene.

Totodată, noul guvern HTS din Siria se concentrează pe evitarea colapsului economic și a unui nou război civil.

Pregătiri pentru o nouă ofensivă în Gaza

Cea mai urgentă preocupare rămâne Gaza. Hamas pare mai interesat de recâștigarea controlului civil și refacerea forței sale militare decât de reluare a războiului. Cu toate acestea, dacă refuză să accepte termenii revizuiți ai armistițiului, Israelul pregătește o nouă ofensivă masivă în Gaza.

Recomandări

Privatizare, terapie de șoc și spectrul extremismului: de la Republica de la Weimar la Viktor Orbán

Unii oficiali israelieni sugerează că aceasta ar putea deschide calea pentru planul propus de Donald Trump privind relocarea populației din Gaza și transformarea regiunii într-un centru turistic denumit „Riviera Orientului Mijlociu”.

Totuși, o decizie finală nu este așteptată înainte de întoarcerea în regiune a lui Steve Witkoff, trimisul lui Trump, care negociază un nou acord.

Riscurile strategiei

Pe termen lung, această strategie vine cu riscuri. În sudul Libanului, prezența IDF oferă Hezbollah o justificare pentru a-și menține arsenalul, în ciuda presiunilor guvernului libanez de a-l dezarma.

De asemenea, menținerea unei prezențe militare extinse impune un cost ridicat Israelului, atât din punct de vedere financiar, cât și în ceea ce privește mobilizarea rezerviștilor, dintre care mulți sunt în a patra lună de serviciu de la începutul războiului din Gaza. Succesul acestei strategii depinde și de sprijinul continuu al administrației Trump, cunoscută pentru imprevizibilitatea sa.

Extinderea controlului militar israelian ar putea afecta și oportunitățile diplomatice ale țării. Israelul a reușit, de-a lungul decadelor, să echilibreze forța militară cu diplomația, menținând tratate de pace cu Egiptul și Iordania, semnate în 1978, respectiv 1994.

Noile guverne din Siria și Liban caută să se apropie de Occident și să demonstreze că nu mai sunt bastioane pentru forțele pro-iraniene. Însă ocuparea teritoriilor acestora de către Israel ar putea complica acest proces și afecta perspectivele unei stabilități regionale de durată.

Urmărește-ne pe Google News