Asociațiile De Studenți și Elevi Resping Pragul De 30 De Ani Pentru Intrarea în Magistratură; Ce îi Reproșează Ministrului Tudorel Toader

”Considerăm că propunerile ridicate în data de 23 august de ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, sunt direct incidente asupra bunului mers al sistemului și necesită din această cauză o dezbatere mai largă, o mai mare transparență și consensul acordat cu bună-credință al tuturor actorilor din sistem că sistemul judiciar trebuie să fie independent, imparțial și orientat către respectarea valorilor statului de drept, au tramsmis Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR).

Potrivit asociațiilor, ”una dintre cele mai alarmante propuneri este impunerea unui prag de vârstă de 30 de ani pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM)”.

”Față de această propunere, în primul rând credem că vârsta a fost propusă fără vreo fundamentare științifică conform căreia vârsta de 30 de ani ar asigura o maturitate profesională pe care ministrul justiției și-o dorește. Deși recunoaștem importanța experienței profesionale în exercitarea prerogativelor magistraților, vârsta nu reprezintă un etalon al maturității, iar altele sunt mecanismele pentru formarea acestei experiențe. Într-adevăr, susținem că se poate deschide o dezbatere despre atribuțiile pe care le poate exercita un tânăr magistrat, garanțiile procesuale de a răsturna hotărârea și modalitățile de avansare în funcție, însă corelate cu sprijinul continuu și eficient, construit prin metode create de experți în domeniu. Până la urmă, scopul propus de a asigura experiența profesională va avea efecte contrare, ținând cont că mulți tineri competenți, care după obținerea licenței vor intra pe piața muncii, vor ezita să își asume un nou început, în magistratură, la 30 de ani”, spun tinerii.

Potrivit acestora, ”îngrijorătoare este și inițiativa subordonării controlului magistraților înspre Ministerul Justiției, prin mutarea Inspecției Judiciare din structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în subordinea Ministerului Justiției”.

”Având în vedere scopul extrem de important al Inspecției Judiciare, de „a contribui la îmbunătățirea calității actului de justiție, a eficienței și a eficacității sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente și de evaluare a activității acestuia”, considerăm că este imperios ca Inspecția Judiciară să rămână o structură îndepărtată de influențele politice”, transmit asociațiile de studenți și elevi.

Ei mai arată că ar trebui menținut un echilibru între componentele puterii executive, Guvern și Președinte, în ceea ce privește participarea la procedura de numire a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), cât și a Procurorului-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Un alt aspect care poate avea consecințe negative importante este subordonarea procurorilor față de superiorul ierarhic și în aspectele de fond, nu doar de legalitate, cu atât mai mult în condițiile în care rolul Ministerului Justiției și deci influența politică în numirea procurorilor șefi, controlul și sancționarea magistraților ar urma să crească.

Asociațiile solicită Guvernului României să inițieze un proces de amplă consultare publică față de propunerile ridicate.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat miercuri mai multe modificări aduse legilor Justiției. Astfel, președintele României nu va mai numi șefii DNA și DIICOT, aceștia urmând să fie numiți de CSM, la propunerea ministrului Justiției. De asemenea, se va înființa o secție specială în cadrul Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru anchetarea magistraților.

Asociațiile de studenți și elevi resping pragul de 30 de ani pentru intrarea în magistratură; Ce îi reproșează ministrului Tudorel Toader

Alte știri

Monden

Politic