Criza energetică, pe înțelesul politicienilor: Bolojan își face iarna sanie!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acum, în plină criză energetică, Ilie Bolojan anunță că se vor aloca fonduri masive pentru baterii autonome de stocare a energiei. Sau, după cum sfătos ne dăscălea domnia sa dăunezi, „omul harnic își face iarna sania!”. Dar bateriile au impact imediat asupra consumului cât timp există infrastructura de generare a energiei. Pe de altă parte, acestea nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar cost/durata de viață - noroc că avem niște bani care trebuie tocați cât mai sistematic.
Cam așa și cu România „harnică” de acum, se grăbește să investească în instalații autonome de stocare în baterii a energiei electrice. Adică în ceasul al doisprezecelea. Tocmai acum, când arde. Nimeni din decidenții de până acum nu s-a gândit că, într-o zonă cu un climat temperat continental tot mai excesiv, cu veri din ce în ce mai toride, ar putea interveni secete severe care să genereze probleme precum cele de acum.
Că nu s-au gândit ei nu ar fi niciun impediment. Au gândit alții în locul lor. Iar politicienii noștri, prin consilierii și sfătuitorii lor de taină, ar fi putut să le facă o sinteză a ceea ce discută oamenii mai inteligenți decât ei pe planeta Pământ și cam ce învățături am putea trage noi.
Se discută deci de mult despre problemele cu care se confruntă țara noastră acum, e bine, se trezesc și politicienii noștri la viață...
Spre exemplu, în februarie 2020, Fiona Harvey, jurnalistă de mediu la The Guardian, prezenta concluziile raportului Our Future on Earth, realizat pe baza opiniilor a 222 de oameni de știință din 52 de țări. Raportul arăta că schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme, pierderea biodiversității, crizele alimentare și lipsa apei sunt interconectate și se pot amplifica reciproc, provocând un posibil „colaps sistemic”. Se critica abordarea izolată a acestor probleme și susținea necesitatea unor soluții integrate. În același timp, măsurile pozitive pot produce beneficii multiple, precum protejarea ecosistemelor, reducerea poluării și creșterea securității alimentare.
Raportul Our Future on Earth este unul cât se poate de complex, a fost publicat în 2020 și este disponibil aici. Au fost identificate cinci riscuri globale care se pot amplifica și alimenta reciproc: (1) Schimbările climatice; (2) Evenimentele meteorologice extreme; (3) Pierderea biodiversității și degradarea ecosistemelor; (4) Securitatea alimentară; (5) Securitatea apei.
Cele cinci probleme nu sunt tratate independent. Dimpotrivă. Schimbările climatice pot intensifica seceta, ceea ce afectează agricultura, apoi securitatea alimentară, ceea ce în final poate duce la instabilitate socială și politică. În acest mod, problemele ecologice se împletesc cu cele sociale.
Conform raportului, schimbările climatice reprezintă unul dintre principalii factori ai unei posibile crize sistemice globale. 72% dintre cercetătorii consultați consideră clima un factor central, iar schimbările climatice sunt strâns legate de fenomenele meteorologice extreme, pierderea biodiversității, crizele alimentare și cele hidrologice.
În acest context, resursele hidrologice reprezintă una dintre principalele căi prin care schimbările climatice afectează societatea. Modificarea regimului precipitațiilor, creșterea temperaturilor și intensificarea secetelor sau a inundațiilor pot reduce disponibilitatea și predictibilitatea resurselor de apă. Această situație afectează agricultura, ecosistemele, producția de energie și alimentarea populației cu apă. Schimbarea ciclului hidrologic poate influența atât cantitatea, cât și calitatea apei.
Raportul mai subliniază că aceste probleme nu trebuie tratate separat: deficitul de apă poate reduce producția alimentară și de energie, degradarea ecosistemelor poate diminua capacitatea naturală de stocare și filtrare a apei, iar fenomenele extreme pot accentua simultan mai multe riscuri. Iată de ce, gestionarea durabilă a resurselor hidrologice trebuie inclusă în politicile climatice, prin adaptare, conservarea ecosistemelor și utilizarea eficientă a apei.
Și nu în ultimul rând măsuri menite să atenueze o criză energetică precum cea de acum. Și ca să împrumutăm din vocabularul politic al protestelor din ultimii ani, toți știau, știau și oamenii de știință, știau și jurnaliștii de mediu, precum jurnalista de la The Guardian citată mai sus, e deja de multișor o chestiune banală în lumea de azi.
Nu știau însă politicienii români de azi, dar nici cei din trecut. Ei sunt preocupați doar de afacerile (mai mari sau mai mici) de partid, sunt interesați să-și plaseze clientela pe orbita funcțiilor de tot soiul, inclusiv în cele de sfătuitori de taină/consilieri, în general de partea lucrativă a businessului politic, așa cum le stă bine oricăror politicieni ce populează niște instituții extractive.
Cât despre criză? Lasă că ne descurcăm noi...
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
