Unde se află Calea lui Traian, drumul din România pe care se circulă neîntrerupt de peste 1.500 de ani

„Ştim cu toţii că, ajunşi într-o ţară nouă, prima grijă a cuceritorilor romani era crearea arterelor de comunicaţie, construcţia de poduri, tăierea şi desfundarea codrilor, ridicarea de castre de-a lungul drumurilor. Aceste preocupări se regăsesc în scenele de pe columnele lui Traian şi Marcus Aurelius. Prin drumuri provincia era legată ca într-un lanţ de trupul imperiului”, spune istoricul Ovidiu Udrescu, care îl recomandă pe arheologul Dumitru Tudor ca bază de documentare în realizarea acestui material.

„Drumurile constituie însemnate vestigii lăsate de civilizaţia romană pe actualul teritoriu al României“, spune Dumitru Tudor în „Oltenia Romană”, unul dintre cei mai apreciaţi istorici specializaţi în perioada romană din Oltenia.

Așadar, Drumul Oltului – sau Calea lui Traian – porneşte de la Dunăre şi merge până în Transilvania. Este foarte bine păstrat, încă regăsindu-se urmele vechilor trotuare, dar şi faptul că era construit bombat la mijloc, ca să se poată scurge apa Oltului.

Până la Râmnicu Vâlcea, singura ramură care mergea de la Romula în Transilvania, pe malul drept al Oltului, poate fi uşor de urmărit. Însă, de aici până dincolo de munţi, adică pe Valea Oltului, se confundă cu drumul actual. Parţial a fost distrus de Olt, de şoseaua naţională şi de calea ferată.

Pe drumul Oltului s-au aflat patru stâlpi militari, din cei opt câţi se cunosc în întreaga Dacie. Drumul sării se continuă cu calea romană suspendată, pe Valea Oltului O porţiune din acest drum, între Brâncoveni şi Piatra Olt, era denumită şi „drumul sării”, pentru că pe aici se duceau spre Dunăre carele cu sarea extrasă de la Ocnele Mari – judeţul Vâlcea.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Pe Valea Oltului, în schimb, calea romană a fost găsită şi la înălţimi de 14 metri faţă de apa Oltului, pe alocuri săpată în stâncă, dar şi aici avea lăţimi de 4 – 5 metri, faţă de cei 6 metri întâlnţi în avale. Practic, vorbim despre un drum suspendat pe grinzi de lemn.

„Drumul roman, pe traseul Gara Călimăneşi – Gura Lotrului – Copăceni”, este o construcţie realizată după cucerirea Daciei, cu mari eforturi, fiindcă a trebuit să fie săpat în multe locuri în stâncă. (…)

El a fost folosit şi după părăsirea Daciei, până la începutul secolului al XVIII-lea, când austriecii, anexând Oltenia, construiesc Via Carolina, prin inginerul Fr. Schwantz – Hauptmann”, azi şoseaua naţională DN7 (Drumul Național 7).

„Asta nu înseamnă că până la venirea romanilor, dacii nu aveau drumuri”, atrage atenţia istoricul Ovidiu Udrescu.

• Sursa: adevarul.ro
• Foto: Gazeta Vâlceană

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

CITEȘTE ȘI… Nu mai există ”gerul Bobotezei”. Specialiștii avertizează: ”Joaca de-a Dumnezeu e periculoasă!”VIDEO / Primul pelerin al Bobotezei la Gigi Becali. Pustnicul Ion, de veghe în fața palatului aurit

Urmărește-ne pe Google News