Avocata care și-a vândut casa pentru a finanța trei asasinate vrea să scape cu suspendare. Apărarea: „Va opta pentru procedura simplificată”

I-a fost schimbată încadrarea juridică

Pe Marta Achim a ajutat-o și schimbarea de încadrare juridică, din instigare la omor în încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni. Cum limitele de pedeapsă sunt de la 1 la 5 ani, recunoașterea faptelor i-ar aduce o pedeapsă de până la 3 ani, limita sub care instanțele optează pentru suspendarea executării.

• Fiul Martei Achim, Denis Petre, a murit într-un spital din orașul Grimsby, Marea Britanie, pe 25 octombrie 2023, la o zi după ce fusese lovit de tren la o trecere la nivel cu calea ferată.
• Deși poliția britanică a apreciat că moartea tânărului de 25 de ani a fost un accident, mama acestuia, Marta Achim, a dezvoltat un scenariu potrivit căruia iubita fiului ei, Patricia D., precum și alți doi prieteni (Florin V. și Augustin G.) ar fi complotat pentru uciderea lui Denis în scopul de a-i fura criptomonedele.
• Pentru a se răzbuna, Marta Achim i-a promis lui Bogdan Emanuel Paraschiv (un fost membru al unei grupări de traficanți de droguri) suma de 40.000 de euro pentru a-i „lichida” pe prietenii fiului său. Pentru a face rost de această sumă, avocata a vândut un apartament.
• Tinerii care urmau să fie uciși au arătat că persoana angajată ca asasin n-a trecut la fapte din cauza mustrărilor de conștiință, nicidecum ca urmare a faptului că Marta Achim s-ar fi răzgândit.

Avocat: „Recunoaște și regretă, face terapie psihologică”

Avocatul Martei Achim a cerut Curții de Apel București revocarea măsurii controlului judiciar, arătând că femeia va opta pentru judecarea în procedură simplificată, așa cum reiese din Încheierea de ședință din data de 25 iunie 2025.

Tot acolo se face referire și la poziția procesuală pe care Marta Achim urmează să o adopte odată cu începerea judecății pe fond:

• „Apărătorul ales al inculpatei (Achim Marta Dalida – n.r.), având cuvântul, în contradicţie cu reprezentantul Ministerului Public, apreciază că pericolul concret nu mai subzistă.
• De altfel, și din expunerea acestuia, precizează că nu a observat decât considerații generale cu privire la pericolul abstract, considerând că pericolul concret ar trebui individualizat, în sensul în care, dacă el ar fi individualizat, probabil ar putea fi justificat sau contracarat.
• Solicită a se observa că de la începutul acestui proces și de la începutul luării măsurilor preventive, atitudinea inculpatei s-a schimbat radical, în sensul în care recunoaște și regretă faptele comise, precum şi că s-a conformat tuturor măsurilor preventive dispuse până în prezent, neexistând niciun fel de abatere.
• Ba, dimpotrivă, (Achim Marta Dalida – n.r.) a încercat să-și rezolve problemele de sănătate, face terapie psihologică și acum, după ce se va epuiza camera preliminară, urmează a opta pentru versiunea simplificată a procesului penal, astfel încât, din punctul de vedere al apărării, toate aspectele sunt încheiate din punctul de vedere al voinței inculpatei. 
• În ceea ce privește starea de sănătate, solicită a se pune în balanță cele două concepte, pericolul pentru ordinea publică, ce în mod evident nu este concretizat, ci este doar abstract, și necesitatea de a-și remedia problemele de sănătate, care sunt grave, inculpata suferind o operație de protezare de șold, iar în măsura în care nu face tratamentul corespunzător de recuperare, această operație ar putea să se repete.
• Arată că inculpata este în vârstă, fiind în situația în care consideră că pericolul pentru sănătate este concret raportat la pericolul pentru ordinea publică, ce este, din punctul de vedere al apărării, abstract.
• Punând în balanță cele două noţiuni, apreciază că la acest moment, după ce a trecut acest timp, după ce s-a epuizat probatoriul și având în vedere poziția de recunoaștere și de reținere, această măsură practic nu își are efect și nu face niciun bine procesului penal, dar, în schimb, poate să îi dăuneze stării de sănătate și tratamentului pe care îl face.
• Menţionează că faptul că trebuie să semneze o dată pe săptămână o împiedică pe inculpată să meargă într-un centru de tratament, unde ar trebui internată”, se arată în Încheierea de ședință din 25 iunie 2025.

Cum motivează judecătorul menținerea controlului judiciar

Judecătorul de cameră preliminară a respins cererea Martei Achim de ridicare a controlului judiciar, însă i-a modificat obligațiile în așa fel încât să poată merge la tratament:

• „În speţă se reţine că probele şi indiciile obținute de organul de urmărire penală sunt de natură a conduce la reţinerea unei suspiciuni rezonabile în sensul posibilităţii convingerii unui observator obiectiv şi imparţial că inculpata ar fi putut săvârşi infracţiunile indicate, revenindu-i instanţei învestite cu soluţionarea cauzei pe fond sarcina stabilirii existenţei faptei şi a vinovăţiei inculpatului.
• Astfel, aspectele invocate în esenţă de inculpată, prin apărătorul ales, cu ocazia dezbaterilor în sensul că inculpata nu poate interveni în buna desfăşurare a procesului penal în eventualitatea revocării măsurii controlului judiciar, că motivele avute în vedere la luarea măsurii preventive nu mai au intensitatea de a justifica menţinerea măsurii, că inculpata nu are antecedente penale, că s-a prezentat în faţa procurorului la fiecare solicitare indiferent de activitatea de urmărire penală, precum şi afecţiunile medicale invocate nu pot fi reţinute, cel puţin la acest moment procesual.
• Contrar solicitării principale de a revoca măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpată, formulată de către apărare, întrucât nu mai este nici oportună și nici utilă, raportat la modalitatea în care înțelege să se apere, precum și la persoana acestuia (calitatea de avocat), judecătorul de cameră preliminară apreciază că şi în prezent, raportat la presupusele acuzaţii pentru care a fost trimisă în judecată inculpata (Achim Marta Dalida – n.r.) şi la împrejurarea că procesul este abia în faza de debut a camerei preliminare, este oportună şi necesară menţinerea măsurii preventive neprivative de libertate a controlului judiciar în vederea bunei desfăşurări a procesului penal. (…)
• Aşa cum s-a arătat şi la momentul verificării anterioare a măsurii preventive, fără a aduce atingere în vreun fel prezumţiei de nevinovăţie cu privire la inculpată, faţă de gravitatea ridicată a faptelor ce fac obiectul inculpării, faţă de împrejurările concrete ale cauzei astfel cum au fost reţinute, faţă de situaţia, de fapt, expusă în actul de sesizare şi de impactul negativ al presupuselor fapte şi urmările acestora, judecătorul de cameră preliminară apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar este necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin 1 C.p.p., pentru bunul mers al procesului penal, fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatei.
• Este adevărat că măsurile preventive au un caracter excepţional, însă prezervarea ordinii publice constituie un element pertinent şi suficient pentru instituirea controlului judiciar în privinţa inculpatei câtă vreme se bazează pe fapte de natură să certifice împrejurarea că luarea măsurii preventive este încă necesară, neputându-se susţine că sunt incidente cauzate de nelegalitate a măsurii preventive care să conducă la revocarea acesteia sau că aceasta nu mai este necesară.
• În acest sens, se reţine că obligațiile stabilite faţă de inculpata (Achim Marta Dalida – n.r.) prin măsura controlului judiciar sunt circumscrise strict necesităţii de a asigura prezenţa acesteia la judecată, împiedicării influențării celorlalte părţi sau martorilor şi prevenirii săvârşirii de infracţiuni similare, nefiind excesiv de intruzivă, situaţie în care judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu este oportun a modifica obligaţiile instituite, raportat la stadiul dosarului aflat la acest moment în procedura de cameră preliminară, urmând a fi puse în discuţia părţilor cererile şi excepţiile invocate.
• Mai mult, lipsa antecedentelor penale ale inculpatei constituie o stare de normalitate şi o împrejurare ce pot fi avute în vedere de instanţă la momentul individualizării eventualelor sancţiuni, în situaţia în care aceasta ar fi găsită vinovată, apreciindu-se că de la data instituirii măsurii controlului judiciar, şi anume 11.02.2025, şi până în prezent nu a survenit schimbarea temeiurilor de fapt şi de drept avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive.
• Concluzionând, judecătorul de cameră preliminară consideră că la acest moment procesual, menţinerea măsurii preventive a controlului judiciar al inculpatei se circumscrie scopului instituit de art. 202 Cod procedură penală, fiind aptă să asigure desfăşurarea în condiţii optime a procesului penal, raportat la obligaţiile impuse inculpatei, ce au abilitatea de a împiedica reiterarea conduitei infracţionale şi de a prezerva probatoriul, prin excluderea influențării declaraţiilor”, notează judecătorul în documentul citat. 

Schimbarea de încadrare juridică îi va aduce o pedeapsă mai blândă

Curtea de Apel București a constatat, pe data de 21 mai 2025, legalitatea rechizitoriului și a dat „undă verde” pentru începerea judecății cu privire la Marta Achim pentru încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni (art. 370 Cod penal) și amenințare (art. 206 Cod penal), în urma schimbării de încadrare juridică dispusă de Parchetul General pe 1 noiembrie 2024.

Potrivit legii, pedeapsa pentru prima infracțiune e de la 1 la 5 ani, iar pentru a doua e de la 3 luni la 1 an de închisoare.

Dacă ar fi rămas pe încadrarea inițială, de instigare la omor, Marta Achim risca o pedeapsă mai mare de 10 ani.

• La ultimul termen de judecată în procedura de cameră preliminară, avocatul celor care urmau să devină „țintele” asasinatelor a criticat schimbarea de încadrare juridică.
• În schimb, avocatul Martei Achim a argumentat că femeia și-a dorit „la supărare” moartea celor trei tineri, ceea ce nu reprezintă o faptă penală.
• La rândul lui, procurorul de ședință de la Parchetul General a arătat că, la momentul la care a fost reținută, Marta Achim se afla în etapa de „încercare”, fără să fi trecut la fapte.

Cu alte cuvinte, procurorii susțin că avocata apucase să promită unei persoane, martor în cauză, bani pentru comiterea asasinatelor, dar nu a plătit efectiv sumele respective și nici presupusul asasin nu se apucase încă de treabă.

Avocatul părților civile a arătat însă că persoana angajată ca asasin începuse să supravegheze imobilul unde locuia unul dintre clienții lui, astfel că schimbarea de încadrare juridică este o greșeală din partea procurorilor.

Tot el a mai arătat că interlopul plătit să ucidă „şi-a schimbat rezoluţia infracţională ca urmare a mustrărilor de conştiinţă, în nici un caz schimbarea nu a fost determinată de acţiunile inculpatei”.

Acuzațiile procurorilor pentru Marta Achim

Avocata Marta Achim (în prezent suspendată) a fost trimisă în judecată pe data de 5 februarie 2025, în Rechizitoriul nr. 3887/159/P/2024, procurorii reținând următoarele:

• „Infracțiunea de încercare de a determina săvârșirea unei infracțiuni constă în aceea că inculpata, în perioada 1-30 octombrie 2024, pe raza Mun. București, sector 5, în parcarea de la Parcul Tineretului, sector 4, pe traseul aeroportul Otopeni – Mun. București (în data de 1 octombrie 2024), în contextul în care fiul inculpatei (Achim Marta Dalida – n.r.), respectiv numitul (Denis Petre – n.r.), în cursul lunii octombrie 2023, a decedat pe teritoriul UK, numita (Achim Marta Dalida – n.r.) a încercat să-l determine prin corupere, respectiv prin promiterea unei sume de 30.000 de euro (10.000 de euro pentru fiecare persoană) și a altor sume de bani (10.000 de euro – costuri de călătorie, cazare etc.), pe martorul (Paraschiv Bogdan Emanuel – n.r.), ca în schimbul acestor sume de bani să îi ucidă pe numiții (Patricia D., Florin V. și Augustin G.- n.r.), persoane bănuite de inculpata (Achim Marta Dalida – n.r.) că ar avea legătură cu decesul fiului său.
• Infracțiunea de ameninţare constă în aceea că, la data de 8.08.2024, prin intermediul martorei (Vanessa G – n.r.), inculpata i-a transmis persoanei vătămate (Patricia D. – n.r.) amenințări cu moartea, respectiv că «va face tot posibilul să o vadă pe persoana vătămată Patricia lângă Denis, fiul decedat», «Patricia merită să moară, dar nu va fi omorâtă de mâinile mele pentru că nu vreau să-mi pătez mâinile cu sângele unei criminale» și «Vezi cumva ca Patricia să nu aibă vreun atac cu acid», fapte de natură să-i producă o stare de temere persoanei vătămate (Patricia D. – n.r.)”, se arată în documentul citat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.