Marta Achim, avocata care a tocmit un asasin pentru a răzbuna moartea fiului ei, favorizată de încadrarea procurorilor

Tragedia care a declanșat ideea răzbunării

Fiul Martei Achim, Denis Petre, a murit într-un spital din orașul Grimsby, Marea Britanie, pe 25 octombrie 2023, la o zi după ce fusese lovit de tren la o trecere la nivel cu calea ferată.

Deși Poliția britanică a apreciat că moartea tânărului de 25 de ani a fost un accident, mama acestuia, Marta Achim, a dezvoltat un scenariu potrivit căruia iubita fiul ei, Patricia D., precum și alți doi prieteni (Florin V. și Augustin G.), ar fi complotat pentru uciderea lui Denis în scopul de a-i fura criptomonedele.

Pentru a se răzbuna, Marta Achim i-a promis lui Bogdan Emanuel Paraschiv suma de 40.000 de euro pentru a-i „lichida” pe prietenii fiului său.

Numele lui Paraschiv apare într-un comunicat al DIICOT din 2016 cu privire la o grupare infracțională specializată în traficul de droguri.

• „Convinsă că fiul său, care se ocupa cu investiții în criptomonede, a fost omorât sau a fost determinat să se sinucidă, cu scopul de a i se sustrage criptomonede, inculpata a pus la dispoziție informații și fotografii ale celor trei persoane vizate.
• În schimbul punerii în aplicare a planului său, după cum reiese din probatoriul administrat, inculpata ar fi fost dispusă să plătească suma de 30.000 de euro, reprezentând câte 10.000 de euro pentru fiecare victimă, la care s-ar fi adăugat cheltuielile aferente (transport, cazare etc.), banii urmând să fie obținuți în câteva zile, în urma vânzării unui apartament”, arăta Parchetul General într-un comunicat din 31 octombrie 2024.

Recomandări

Război Israel-Iran, ziua a opta: Schimbarea regimului în Iran și uciderea lui Khamenei ar fi inacceptabile, afirmă Rusia

Avocata riscă, mai nou, maxim 5 ani de pușcărie

Curtea de Apel București a constatat, pe data de 21 mai 2025, legalitatea rechizitoriului și a dat „undă verde” pentru începerea judecății cu privire la Marta Dalida Achim pentru încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni (art. 370 Cod penal) și amenințare (art. 206 Cod penal), în urma schimbării de încadrare juridică dispusă de Parchetul General pe 1 noiembrie 2024.

Potrivit legii, pedeapsa pentru prima infracțiune e de la 1 la 5 ani, iar pentru a doua e de la 3 luni la 1 an de închisoare. Dacă ar fi rămas pe încadrarea inițială, de instigare la omor, Marta Achim risca o pedeapsă mai mare de 10 ani.

• La ultimul termen de judecată în procedura de cameră preliminară, avocatul celor care urmau să devină „țintele” asasinatelor a criticat schimbarea de încadrare juridică.
• În schimb, avocatul Martei Achim a argumentat că femeia și-a dorit „la supărare” moartea celor trei tineri, ceea ce nu reprezintă o faptă penală.
• La rândul lui, procurorul de ședință de la Parchetul General a arătat că la momentul la care a fost reținută, Marta Achim se afla în etapa de „încercare”, fără să fi trecut la fapte.

Recomandări

Cum a lucrat la groapa din Slănic Prahova firma contractată fără licitație să repare dezastrul de la Praid. „Toate par opere de amatori, și acestea nefinalizate”

Cu alte cuvinte, avocata apucase să promită unei persoane, martor în cauză, bani pentru comiterea asasinatelor, dar nu a plătit efectiv sumele respective și nici presupusul asasin nu se apucase de treabă.

Avocatul părților civile: S-a răzgândit presupusul asasin, nu inculpata

La ultimul termen de judecată din data de 8 mai 2025 – a cărei încheiere de ședință a fost consultată de Libertatea – avocatul părţilor civile Patricia D. și Augustin G. a solicitat să se constate neregularitatea Rechizitoriului nr. 3887/159/P/2024 al Parchetului General, în principal sub aspectul temeiniciei și al legalității încadrării juridice:

• „Apreciază că încadrarea inițială de instigare la omor calificat a constituit o încadrare temeinică și legală, motivată de toate actele de urmărire penală și de toate probele administrate până la 1.11.2024.
• Analizarea ordonanței de schimbare a încadrării juridice conduce la concluzia că este nemotivată, dar și contradictorie, din toate datele și informațiile, mijloacele de probă administrate până la 1 noiembrie 2024, reieşind faptul că martorul (Paraschiv Bogdan Emanuel – n.r.) a efectuat acte preparatorii pentru suprimarea vieții părţilor civile, ca urmare a instigării și a intervențiilor inculpatei.
• Procurorul de caz reţine, însă, faptul că rezoluția infracțională a martorului (Paraschiv – n.r.) a fost stopată ca urmare a intervenției inculpatei, solicitând a se observa că din mai multe declarații ale acestuia, rezultă faptul că și-a schimbat rezoluția infracțională ca urmare a mustrărilor de conștiință, în niciun caz ca urmare a intervenției inculpatei.
• De asemenea, solicită a se avea în vedere că din declarațiile martorului (Paraschiv – n.r.), rezultă faptul că acesta a conștientizat faptul că părţile civile sunt niște copii și că nu merită să moară. Prin urmare, rezoluția și intenția martorului a fost schimbată ca urmare a propriilor stări, a propriilor convingeri, în niciun caz ca urmare a intervenției inculpatei.
• Totodată, se mai reține în motivare faptul că inculpata ar fi instigat și alte persoane să îi ucidă pe cele două părţi civile, însă, la data ordonanței contestate, aceste persoane nu au fost identificate, ceea ce a condus la schimbarea încadrării juridice reţinute în sarcina acesteia.  Și din acest punct de vedere, apreciază că ordonanța contestată este contradictorie și nemotivată.
• Cu privire la motivarea înscrisului contestat, solicită a se avea în vedere că motivarea ordonanței contestate este identică cu motivarea ordonanței prin care se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru instigare la omor calificat, respectiv ordonanța din 30.10.2024. 
• Cu privire la probatoriul care argumentează și care motivează încadrarea inițială, solicită a se avea în vedere declarațiile inculpatei din care rezultă că a afimat în mai multe rânduri «vreau să-i omor pe toți», referindu-se la (Patricia D., Augustin G. și Florin V. – n.r.).
• De asemenea, din declarațiile martorului principal, martorul (Paraschiv – n.r.) din 08.10.2024, rezultă demersurile și determinarea inculpatei de a încerca suprimarea vieților părţilor civile, aceste aspecte rezultând şi din declaraţiile martorilor (Vanessa G. și Corina P. – n.r.), respectiv faptul că inculpata a dorit să-și facă dreptate singură prin comandarea asasinatului și că vrea să-i vadă morți pe cei trei.
• Totodată, din alte mijloace de probă administrate, înscrisuri și fotografii, înregistrări audio-video efectuate cu tehnica Parchetului, rezultă faptul că inculpata dorea să suprime viața părţilor civile. 
• Cu privire la latura subiectivă, anume poziția procesuală a inculpatei, reiese în principal din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, o atitudine nesinceră, înscris din care reiese determinarea inculpatei de a suprima viața părţilor civile.  Raportat la toate aceste considerente, solicită admiterea cererilor şi excepţiilor formulate”, a argumentat avocatul părților civile.

Recomandări

Culisele unei rupturi: „Președintele Nicușor Dan a sperat până în ultima clipă că Ilie Bolojan va ține cont de solicitarea lui”

Argumentele apărării: dorințe, nu și fapte

Apărătorul Martei Achim a cerut respingerea cererilor şi excepţiilor formulate de către părţile civile pentru următoarele considerente:

• „Parchetul poate emite orice ordonanță, să schimbe încadrarea juridică și, totodată, să sesizeze instanța de judecată cu orice încadrare juridică în rechizitoriu consideră necesar, oportun, probat pe considerente prevăzute de Codul de procedură penală,
• Precizează că atacarea pe camera preliminară a ordonanței prin care s-a schimbat încadrarea juridică poate avea doar temeiuri de formă sau de legalitate. Or, în prezenta cauză nu s-au invocat temeiuri nici de formă şi nici cu privire la legalitate, ci cu privire la conținut și motivare, apreciind că aceste chestiuni sunt de formă.
• Dincolo de aceste aspecte, înțelege de ce s-a schimbat încadrarea juridică, precizând că dacă Parchetul ar reveni la încadrarea juridică inițială, ce se poate face cu ocazia dezbaterii fondului, s-ar întâmpla o achitare, având în vedere că actele premergătoare neurmate de executare nu sunt incriminate de legea penală.
• Faptul că la supărare inculpata a afirmat și a dorit, chiar neurmat de executare, nu reprezintă o faptă prevăzută de legea penală. Din acest motiv a fost reglementată o astfel de infracțiune cu care instanța este sesizată, care este atipică din punct de vedere al elementelor constitutive, fiind singura infracțiune din Codul penal care are ca element constitutiv actele premergătoare neurmate de executare.
• Consideră că dacă această infracțiune nu era prevăzută în Codul penal, instanţa nu ar fi fost sesizată cu rechizitoriu, având în vedere că dorințele, chiar și răuvoitoare, în orice mod ar fi ele calificate, nu pot fi considerate infracțiuni”, a susținut avocatul Martei Achim.

Explicațiile Parchetului pentru schimbarea de încadrare

Procurorul de ședință al Parchetului General a explicat în ce constau diferențele dintre infracțiunea pentru care a fost începută urmărirea penală împotriva Martei Achim și cele pentru care a fost trimisă ulterior în judecată:

• „Precizează că în cauză au fost parcurse etapele obligatorii ale urmăririi penale, procurorul a descris în mod concret faptele reținute în sarcina inculpatei, respectiv acțiunile comise, contextul, intervalul de timp și urmările acestora, a descris și a analizat în drept infracțiunile concurente de încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni și ameninţare.
• Argumentele referitoare la încadrarea inițială dată faptei, respectiv aceea de instigare la comiterea infracțiunii de omor calificat, nu sunt fondate.
• Astfel, spre deosebire de vechiul Cod penal, unde în partea generală era incriminată distinct instigarea neurmată de executare, în optica noului Cod penal, această incriminare se regăsește de această dată în partea specială, în cuprinsul dispozițiilor a Articolului 370 și are o sferă de aplicabilitate de excepție, limitată doar la instigarea comiterii unei fapte grave, sancționate cu pedeapsa detenției pe viață sau închisoare mai mare de 10 ani, iar determinarea poate fi realizată doar prin corupere sau constrângere.
• Argumentele prezentate ce combină reușita instigării cu fazele comiterii unei infracțiuni sunt nefondate, întrucât vizează instituții diferite, respectiv forma de participație a instigării și etapele comiterii infracțiunilor, după cum a arătat anterior.
• Prin urmare, întrucât nu există niciun dubiu cu privire la ipoteza unor acte preparatorii, iar nu a unei executări începute, ce s-ar fi transpus într-o tentativă la infracțiune, arată că încadrarea corectă este cea redată în actul de sesizare, iar nu de instigare la omor calificat. 
• Precizează, suplimentar, că, deși textul folosește noțiune de încercare de a determina, aceasta relevă că legiuitorul a optat pentru o devansare a momentului de intervenție a dreptului penal, nemaifiind necesar ca persoana instigată să ia rezoluția infracțională a corespondentei. 
• Or, în mod logic, orice determinare presupune într-o primă fază o încercare de determinare, dar la momentul luării rezoluției infracţionale, context în care se poate afirma fără dubiu că încercarea de a determina include și ipoteza concretă a determinării.
• Prin urmare, raționamentul din ordonanţa de schimbare a încadrării juridice este unul legal și corect”, a arătat procurorul de ședință.

Cum s-au diluat acuzațiile și măsurile preventive pentru Marta Achim

Din noiembrie 2024 până la finalizarea procedurii de cameră preliminară, avocata Marta Achim a scăpat de arestul preventiv, de arestul la domiciliu, iar în prezent cere ridicarea controlului judiciar.

• 31 octombrie 2024: Parchetul General pune în mișcare urmărirea penală și o reține pe Marta Achim, pentru instigare la omor calificat.
• 01 noiembrie 2024: Parchetul General formulează propunere de arestare preventivă cu privire la Marta Achim pentru încercare de a determina săvârșirea unei infracțiuni. Curtea de Apel București o arestează preventiv pe avocată pentru o perioadă de 30 de zile, până la data de 30 noiembrie 2024.
• 31 noiembrie 2024: Curții de Apel București dispune prelungirea măsurii arestării preventive, începând cu data de 01 decembrie 2024 și până la data de 30 decembrie 202
• 23 decembrie 2024: Curții de Apel București prelungește a doua oară măsura arestării preventive, până la data de 29 ianuarie 2025.
• 16 ianuarie 2025: Înalta Curte dispune înlocuirea măsurii arestării preventive față de Marta Achim cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, până la data de 14 februarie 2025.
• 11 februarie 2025: Curtea de Apel București dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 11 februarie 2025 și până la data de 11 aprilie 2025.

În Rechizitoriul nr. 3887/159/P/2024, procurorii rețin urmăroarele:

• „Infracțiunea de încercare de a determina săvârșirea unei infracțiuni constă în aceea că inculpata în perioada 1-30 octombrie 2024, pe raza Mun. București, sector 5, în parcarea de la Parcul Tineretului, sector 4, pe traseul aeroportul Otopeni – Mun. București (în data de 1 octombrie 2024), în contextul în care fiul inculpatei (Achim Marta Dalida – n.r.), respectiv numitul (Denis Petre – n.r.), în cursul lunii octombrie 2023, a decedat pe teritoriul UK, numita (Achim Marta Dalida – n.r.), a încercat să-l determine prin corupere, respectiv prin promiterea unei sume de 30.000 de euro (10.000 de euro pentru fiecare persoană) și a altor sume de bani (10.000 euro – costuri de călătorie, cazare, etc.), pe martorul (Paraschiv Bogdan Emanuel – n.r.), ca în schimbul acestor sume de bani, să îi ucidă pe numiții (Patricia D., Florin V. și Augustin G.- n.r.), persoane bănuite de inculpata (Achim Marta Dalida – n.r.) că ar avea legătură cu decesul fiului său.
• Infracțiunea de ameninţare constă în aceea că, la data de 08.08.2024, prin intermediul martorei (Vanessa G – n.r.), inculpata i-a transmis persoanei vătămate (Patricia D. – n.r.) amenințări cu moartea respectiv că:
• «Va face tot posibilul să o vadă pe persoana vătămată Patricia lângă Denis, fiul decedat»,
• «Patricia merită să moară dar nu va fi omorâtă de mâinile mele pentru că nu vreau să-mi pătez mâinile cu sângele unei criminale» și
• «Vezi cumva ca Patricia să nu aibă vreun atac cu acid», fapte de natură să-i producă o stare de temere persoanei vătămate (Patricia D. – n.r.)”, se arată în documentul citat.

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.