Băncile din România cu profituri record în Europa, forțate să schimbe strategia. Cum vor fi afectați clienții

Provocările sectorului bancar din România

România se confruntă cu o serie de obstacole economice complexe. Potrivit raportului Kearney, „aceasta vine într-un moment în care sectorul bancar trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, inflație peste media UE, presiuni asupra veniturilor disponibile ale populației, risc de downgrade și presiune pe costul finanțării externe, precum și volatilitate politică și incertitudine privind reformele” .

În plus, piața bancară locală se află într-un proces continuu de consolidare. Fuziuni recente, precum cea dintre Banca Transilvania și OTP Bank, sau integrarea dintre UniCredit și Alpha Bank sunt doar câteva exemple. În acest context, băncile trebuie să își concentreze eforturile mai degrabă pe conservarea profitabilității decât pe extinderea cotei de piață.

Focus pe eficiență și digitalizare

Studiul relevă că, în perioada 2027-2028, băncile vor pune accent pe reducerea costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului și retenția clienților. Tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții (M&A) devin un instrument strategic esențial, nu doar pentru extindere, ci și pentru a reduce costurile fixe și a valorifica mai bine investițiile în tehnologie.

România dispune de o bază solidă de depozite și o rată ridicată de adopție a plăților electronice. Totuși, aceste avantaje nu s-au tradus încă în creșteri semnificative ale creditării sau ale utilizării serviciilor bancare. Raportul cost-venit (CIR) din România, de aproximativ 59%, depășește media europeană de 54%, reflectând o digitalizare limitată la interfețele pentru clienți, fără modernizarea proceselor interne.

Florian Teleabă, Partner Financial Institutions la Kearney, subliniază: „Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare și totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și îmbunătățirea productivității, nu doar pe extinderea bilanțului”.

Accelerarea creditării sănătoase

Pentru a-și asigura viabilitatea pe termen lung, băncile trebuie să prioritizeze creditarea sănătoasă. Studiul subliniază importanța concentrației pe creditele ipotecare, creditele de consum garantate și finanțarea IMM-urilor, prin digitalizarea proceselor de creditare și implementarea unui sistem de prețuri diferențiat pe client.

Creșterea veniturilor din comisioane (NCI) este, de asemenea, esențială, având în vedere că dobânzile mari nu mai oferă aceleași beneficii. Domenii precum plățile, managementul averii, bancassurance și serviciile pe bază de abonament sunt considerate motoare cheie pentru creșterea viitoare.

Eficiența băncilor din Europa de Sud: un model de redresare și profitabilitate

În timp ce România își caută calea către o eficiență sporită, modelul european oferă exemple de succes. Țările din sudul Europei, printre care Portugalia și Spania, au reușit să transforme criza datoriilor de acum un deceniu într-o oportunitate de restructurare. De exemplu, Portugalia are în prezent cel mai mic raport cost-venit din Europa, de doar 32%, urmată de Spania cu 37%.

Această eficiență operațională sporită a permis băncilor din aceste țări să își crească semnificativ profitabilitatea per client: 715% în Europa de Sud între 2020 și 2026, comparativ cu doar 91% în Europa de Vest.

Impactul scăderii dobânzilor și nevoia de adaptare în sectorul bancar european

Reducerea ratelor dobânzilor în UE are un impact semnificativ asupra veniturilor băncilor. Studiul Kearney arată că fiecare scădere cu 10 puncte de bază echivalează cu pierderi de 26 de miliarde de euro pentru băncile din UE-27. În acest context, diversificarea surselor de venit și optimizarea costurilor devin priorități absolute.

Analiza mai arată că băncile performante sunt cele care au reușit să profite de perioada dobânzilor ridicate pentru a-și moderniza operațiunile, simplifica procesele și crește veniturile din comisioane. Astfel, ele sunt mai bine poziționate pentru a face față noilor provocări economice și pentru a valorifica oportunitățile de pe piață.

Studiul Kearney, care analizează performanța a 88 de bănci din Europa între 2008 și 2025, oferă o imagine detaliată a tendințelor din sectorul bancar, subliniind diferențele semnificative între regiunile europene și evidențiind nevoia de adaptare la noile condiții economice.

Vezi Subiectele la română la BAC 2026. Ce le-a picat absolvenților de liceu la examenul la română.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro