Băsescu face declaraţii la Cotroceni.Vezi ce spune preşedintele

Preşedintele Traian Băsescu a participat joi şi vineri la lucrările Consiliului European de iarnă, unde principala problemă a fost legată de găsirea soluţiilor la criza economică.
La Consiliu s-a discutat despre realizarea unui Acord de guvernanţă fiscală, în care este inclus un angajament al statelor participante pentru menţinerea unui buget echilibrat, la care se adaugă precizarea că deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. Respectivul acord stabileşte şi aplicarea de sancţiuni pentru statele care realizează un deficit de peste 3%
 
”Cum s-a ajuns aici? De ce diverşi analişti cântă prohodul? De ce încrederea finaţelor internaţionale este tot mai scăzută şi există o disponibilitate tot mai mică de a împrumuta statele europene în general şi statele eurozonei în special”, şi-a început şeful statului declaraţia.
# Dincolo de moneda euro, cum a funcţionat Uniunea Europeană susţinerea monedei sale? Pentru cunoscători este foarte clar că au existat doi piloni. Unul a fost Pactul de Stabilitate şi Creştere, crtieriile de la Maastricht, adoptat în 1992.
# Statul membru era responsabil individual de respectarea acestor criterii: deficit bugetar de 3% din PIB şi datorie publciă de 60% din PIB.
# Un alt element erau eventuale presiuni ale Comisiei Europene. Dacă exista un motor eficient pentru respectarea pactului erau numai pentru statele care erau în afara zonei euro şi îşi propuneau să atingă criteriile care să le permită să intre în zona euro. Practic, acesta era singurul element coercitiv care determina statele să respecte, să atingă parametrii. În rest totul ţinea de bunăvoinţa statelor şi de semnalarea Comisiei.
# România a fost avertizată din 2007 că riscă să intre în deficit excesiv. Şi am avut în 2008 un deficit de 5,4% din PIB, în condiţii de uriaşă creştere. Dar au fost nişte avertismente ale Comisiei, nişte supărări ale comisarului Almunia. Nu erau instrumente pentru ţinerea sub observaţie şi control a Pactului de Stabilitate şi Creştere.
# Pactul fixează ca deficit structural maxim 0,5%, cu indicaţia de a se sta în bugete excedentare. Deci, 3% a fost o cifră adoptată de toţi oamenii politici ca să construiască Europa socială pe datorie. Nu mai vorbim de cei care nu s-au uitat la 3% şi au depăşit cu mult acest deficit de la care se intră în deficit excesiv.
# Una din cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la criza de neîncredere a fost ascunderea miezului Pactului de Stabilitate şi Creştere care spunea de deficit structural de maxim 5% cu recomandarea de a se merge pe excedent pentru a asigura stabilitatea şi prosperitatea Uniunii Europene.
# Un alt pilon pe care s-a sprijit avansul UE a fost Agenda Lisabona, stabilită în 2000 pentru 10 ani cu obiective care vizau calitatea politicilor economice şi pe fond era vorba de reformele structurale. Din păcate, nici agenda Lisabona nu a avut elemente de coerciţie împotriva statelor care nu respectau programele de atingere a obectivelor.
# Ceea ce am spus nu e o critică. Am vrut să arăt cum s-a ajuns aici. Dacă ne uităm la anul 1992 sau la 2000, cu uşurinţă ne putem da seama, că din punct de veder epolitic ar fi fost extrem de dificil să se impună statelor instrumente centralizate. Era greu de conceput în 1992 că vine Comisia Europeană cu un automatism prin care să te sancţioneze pentru deficit excesiv, sau pentru că nu ai îndeplinit obiectivele structurale din Agenda Lisabona.
# Nu văd o motivaţie corectă să acuzăm pe iniţiatori, pe cei care au gândit acum 10-20 de ani instrumentele de control şi de susţinere a monedei euro. Atât s-a putut atunci din punct de vedere politic.
# Putem spune că această criză ne-a făcut să descoperim realităţi şi să le tratăm altfel. Că nu avem mecanisme şi sancţiuni ca să menţinem disciplina bugetară. Aceste mecanisme nu există în acest moment.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro