Despre Ramona Bourosu se poate spune, fără teama de a greși, că este o mama-eroină. De aproape 14 ani de când fetița ei s-a îmbolnăvit, tulceanca de 32 de ani nu s-a dezlipit nici o secundă de copila al cărui destin nefast a fost scris în tușe întunecate. O răceală, o durere de urechi ce păreau a fi banale, obișnuite, asociate cu un episod de febră ceva mai mare, s-au dovedit a fi nimicitoare pentru organismul unui bebeluș de numai două luni, ce abia își primise creștinescul botez. “Fetița mea s-a născut perfect sănătoasă. Imediat după botez, a început să o doară o ureche și să aibă o mișcare nefirească a capului. M-am dus cu ea la spital, la Tulcea, la noi, unde mi-au zis că e o răceală de bebeluș, să nu mă sperii, chiar dacă începuse să facă și febră mare”, deapănă Ramona Bourosu firul nefericitei sale povești de viață.
De la o răceală, fetița a intrat în comă timp de trei săptămâni
Numai că “răceala de bebeluș” a aruncat fetița, dar și pe tânăra ei mamă care pe atunci avea doar 18 ani, în cel mai cumplit iad. După trei săptămâni în care a zăcut în anticamera morții, Bianca a ieșit din comă însă prețul plătit a fost unul uriaș și nedrept: tetrapareză spastică, epilepsie și ocluzie oculară. Atât de tare i-au fost afectați toți centri nervoși, încât piciorușele bebelușului au devenit inerte. Și mânuțele. Iar gâtul nu mai avea forță să susțină greutatea căpușorului. Ba chiar tot trupul i-a fost atins de maladia care avea să o țintuiască la pat până în ziua de astăzi. “Am stat două luni cu fetița (n.r. – Bianca) în spital, la București. Zi de zi i-au făcut puncții și tot felul de analize și tratamente. Nici acum nu știu ce a pățit fetița mea, de ce a ajuns în situația asta. Medicii îmi spuneau că nu va trăi mai mult de cinci ani. Apoi mi-au zis că o să o pierd la nouă ani… Dar, mulțumesc lui Dumnezeu, micuța mea e în viață și azi”, continuă biata mamă peste care a căzut blestemul.
«Nici nu știu dacă fetia mea știe cine sunt»
De la acel cumplit verdict pe care l-a primit în 2004 s-au scurs aproape 14 ani. Ani fără durată, parcă, în care Ramona a luptat pentru fiecare secundă din viața Biancăi. Un copil care s-a născut sănătos, dar care niciodată nu a mers pe piciorușele lui, care acum doar plânge când trupul îi este măcinat de vreo durere, fără putința însă de a rosti măcar un cuvânt, sau pentru care mestecatul este o noțiune inexistentă. “Copilașul meu doar a gângurit înainte să se îmbolnăvescă subit. De atunci, de la două luni și ceva, nu a învățat să vorbească, nu a reușit să meargă niciodată. Nu poate să stea nici măcar în funduleț și să-și țină capul, dar să mai și mănânce singură… O oră ne ia să mânânce o mică porție, care trebuie să fie pasată pentru că nu știe să mestece… E crunt, dar mergem înainte. O să stau toată viața alături de fetița mea, o fac tot ce-mi stă în putință să o ajut! Eu comunic cu ea, dar nu știu cât înțelege. Nici nu știu dacă știe cine sunt… Cred că nici nu mă vede din cauza faptului că vederea îi este afectată”, spune cu amărăciune Ramona Bourosu.
«Nu ne mai permitem să mergem cu fetița la recuperare»
În cei aproape 14 ani, Ramona nu s-a gândit nici măcar o clipă să-și abandoneze copila bolnavă, ba chiar a bătut, cu disperare, la toate ușile unde a sperat că ar putea primi ajutor. Acum, tetrapareza spastică de care suferă fata ar putea fi învinsă – i-au spus mamei copilei diverși specialiști -, cu terapii îndelungi de kinetoterapie. Cu masaje de specialitate. Însă banii pe care Ramona Bourosu îi primește de la stat din postura de însoțitor personal al copilei, salariul de muncitor în construcții al soțului și pensia medicală a Biancăi nu mai ajung decât pentru un trai modest dus în chirie, pentru tratamente de specialitate, medicamente și scutece. Nu și pentru ședințele de recuperare. De aceea, orice sumă venită din partea oamenilor cu suflet mare ar putea fi un ajutor uriaș pentru Bianca, fetița care, cine știe, cu ajutorul masajelor și al tehnicilor speciale ale kinetoterapeuților ar putea să meargă într-o zi. Sau măcar ar putea să stea în funduleț hrănindu-se singură și oferindu-i astfel mamei sale prilejul să zâmbescă… “Nu ne mai permitem să mergem la specialiști în masaje, în kinetoterapie. Am întrerupt recuperarea. Poate nu e scump pentru unii, dar noi – eu și soțul meu – nu mai avem cu ce să plătim ședințele”, se recunoaște Ramona Bourosu învinsă de greutățile financiare.
Cine dorește să o ajute o poate face donând 2 Euro prin SMS la numărul 8828 cu textul “Bianca”. Pentru sume mai mari se pot face donații in conturile Fundației Ringier.