«Bomba cu fecale» de sub Bucureşti va deveni energie electrică la Glina

Primăria Capitalei a semnat, marţi, două acorduri privind canalul colector al oraşului Bucureşti. Primul acord, încheiat cu Ministerul Lucrărilor Publice, se referă la preluarea acestei casete de către Municipalitate, de la Ministerul Mediului. Al doilea acord priveşte concesionarea acestui canal societăţii Apa Nova, care se va ocupa de curăţarea şi de administrarea lui în aşa fel încât Bucureştiul să nu se mai inunde la fiecare ploaie de vară.
Caseta are o lungime de 17 kilometri, pe sub Dâmboviţa, şi colectează apele reziduale şi apa de ploaie din tot oraşul, prin cele 12 canale principale şi 11 secundare care se varsă aici. Din cauza materiilor fecale depuse în canalul colector, apa pluvială (adică de ploaie) nu se mai poate scurge repede şi provoacă inundaţii, în caz de ploi torenţiale, în diferite puncte ale oraşului. Mai mult, acest mâl produce permanent acumulări uriaşe de biogaz care pot exploda oricând în contact cu o sursă de foc. De aceea, unii specialişti au numit acest canal, mai în glumă, mai în serios, “bomba cu fecale”. Despre acest pericol ciudat din catacombele Bucureştiului, ziarul Libertatea a scris încă din 1998.
«Proiectul va fi gata în trei luni»
În fine, mâlul rezultat va fi depozitat la staţia de epurare Glina, care trebuie dată în folosinţă în vara acestui an şi conectată la canalul colector în următorii patru ani. De ce la Glina? Pentru că aici va exista un loc unde va fi pus mereu mâlul organic rezultat din procesul epurării apelor reziduale.
“Noi ne-am gândit deja la problema nămolului organic care va rezulta atât după curăţarea canalului, cât şi din operaţiunea de epurare a apelor. Ministerul Mediului pregăteşte un proiect naţional de transformare a acestei biomase în energie electrică în toate staţiile din ţară. În trei luni proiectul va fi gata. Adică vor exista microcentrale electrice care vor transforma această biomasă în energie la fiecare staţie de epurare. Decolmatarea casetei apelor uzate din Bucureşti şi conectarea acesteia la staţia Glina vor costa 353 de milioane de euro, din care jumătate vin de la Uniunea Europeană. Lucrarea trebuie să fie gata până în anul 2015, pentru că altfel pierdem finanţarea”, a declarat ministrul mediului, Laszlo Borbely.
Staţia a înghiţit deja 140.000.000 €
Construirea staţiei de epurare a apelor de la Glina a început în 1985, dar nu a fost terminată nici până azi. În 2006, această staţie a primit din partea Primåriei Capitalei o finanţare de 140 de milioane de euro, din care 76 de milioane de euro au fost împrumutaţi de la Banca Europeană.
Canalul colector se află între Dâmboviţa şi linia de metrou →
Caseta pentru ape reziduale porneşte din locul în care Dâmboviţa intră în Bucureşti. Canalul colector străbate oraşul, între albia râului şi linia de metrou, până în zona Glina. Are lăţimea albiei Dâmboviţei şi înălţimea de 2,5 metri. Canalul colector a fost realizat în perioada 1985-1988, fiind conceput pentru a purta gravitaţional apele uzate şi pe cele pluviale către staţia de epurare Glina.

Urmărește-ne pe Google News