Principalele declarații făcute de Beatrice Mahler:
- Nu înseamnă că nu avem cum să facem față, dar va fi foarte greu.
- Următoarele două săptămâni presupun un număr mare de infectări, pacienți care vor avea nevoie de asistență, de un pat de spital și, așa cum știm, locurile care se eliberează, mă refer la secțiile COVID, sunt mult mai puține decât nevoia.
- Va fi dificil să se monitorizeze respectivele zone, dar nu imposibil. Fiecare dintre noi, cei care locuim în zonele respective, va trebui să respectăm regulile impuse.
Era o chestiune de zile. Din păcate, numărul de cazuri este în creștere, la fel și rata de infectare. Acest lucru se resimte și la Institutul ”Marius Nasta”.
Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”:
”Ce se întâmplă de o săptămână, depășește orice ne-am imaginat noi vreodată”
- La Institutul ”Marius Nasta”, secția de Terapie Intensivă este plină, iar în secția COVID, numărul de pacienți cu forme moderate și severe este în creștere.
- Se constată o creștere progresivă a numărului de pacienți care se prezintă în camera de gardă cu simptome ale infecției cu COVID-19. În luna august am avut 1.800 de persoane care s-au prezentat la evaluare, în luna septembrie am avut 2.800 de cazuri.
Ce se întâmplă însă de o săptămână, depășește tot ce ne-am putut noi imagina că ar putea să fie vreodată la Institutul ”Marius Nasta”. Pacienții vin în valuri la spital.
Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”:
- La spital, se suprapun cei confirmați cu cei care simptomatici. Avem circuite separate, dar numărul de pacienți este foarte mare.
- Sfatul nostru este ca cei care au simptome de COVID-19, dar nu au starea de sănătate deteriorată, să sune la ambulanță pentru ca recoltarea să se facă la domiciliu. Este mult mai sigur și pentru ei, și pentru cei cu care ar putea intra în contact pe drumul de acasă până la spital.
- Cei care au însă o deteriorare agresivă a stării de sănătate, să sune la ambulanță și să fie aduși la spital.
Cât timp este imunizată o persoană care a avut COVID-19?
- Studiile sunt în plină desfășurare. Recent, a apărut un studiu care se referă la această varietate a răspunsului imun al organismelor infectate. Încă nu știm de ce este așa de diferit răspunsul.
- Pentru anumite categorii de persoane, răspunsul imun poate să nu existe deloc. Practic, aceste persoane, după ce trec prin infecție, nu au un răspuns imun, nu produc nici imunoglobuline G, nici imunoglobuline M. Sunt puține astfel de cazuri, dar există.
- Alte persoane, din primele zile în care au simptome, dezvoltă și anticorpi și au o curbă de răspuns imun care durează mai mult timp și care, probabil, îi protejează. Nu știm însă până când.
- Sunt și persoane care dezvoltă răspuns imun tardiv după infecție și care au o persistență a nivelului de anticorpi o perioadă mai scurtă de timp.
- Situația este încă extrem de variată și probabil că un important rol în răspunsul imun este și bagajul genetic pe care fiecare îl are.
- Sunt studii genetice care indică un anumit tip de răspuns inflamator la infecția cu SARS-CoV 2. Mai exact, unele familii au forme de evoluție severă, în timp ce altele au forme de evoluție ușoară a bolii, la același tip de infecție.
- Cercetarea în ce privește SARS-CoV 2 și răspunsurile legate de imunitate sunt abia la început.
Când trebuie să suni la 112 pentru a merge la spital dacă ai simptome de COVID?
- Pacientul asimptomatic sau cu simptome ușoare de coronavirus – cum ar fi o durere de cap, o febră care cedează la paracetamol sau la algocalmin, o stare de disconfort muscular, lipsa gustului și a mirosului – poate rămâne acasă și să ia legătura cu medicul de familie. Evaluarea acestor pacienți nu necesită prezența la spital.
- Atunci când starea generală se deteriorează – de exemplu, pacientul simte că obosește când are activități uzuale, când se plimbă prin casă, când încearcă să mănânce, începe să tușească extrem de intens, se modifică și starea de conștiență -, urgența devine majoră și trebuie sunat urgent la 112. În aceste cazuri, pacientul trebuie să se prezinte într-un spital pentru a fi evaluat.
De ce le recomandă medicii pacienților care au simptome de COVID-19 să ia vitaminele C, D și zinc?
- Medicii recomandă această schemă de tratament pentru pacienții cu forme ușoare ale infecției cu COVID-19, dar și pentru pacienții internați, pentru că studiile internaționale o indică în stimularea imunității.
- În lupta cu noul coronavirus, care încă nu are tratament specific și nici profilactic deocamdată, până nu apare un vaccin, trebuie să susținem sistemul imunitar prin toate mijloacele.
- Vitamina C se recomandă pentru că este antioxidant.
- Vitamina D se recomandă pentru întărirea limfocitului, astfel încât acesta să poată răspunde la infecție. Lipsa vitaminei D face ca limfocitul – cel care intervine primul în apărarea antivirală – să fie incapabil să ofere un răspuns eficient al organismului la infecție.
- Zincul are un rol imunomodulator.
- Tot acest complex de vitamine și minerale poate să ajute fiecare celulă și metabolismul global, astfel încât organismul să fie cât mai încărcat cu toate armele pentru a răspunde infecției cu noul coronavirus.
În București, indicele de infectare a ajuns la 2,69 la mia de locuitori, conform Grupului de Comunicare Strategică. Inițial, INSP a susținut că indicele a depășit cifra 3, dar, după două ore, a rectificat.
Pe 10 octombrie, premierul Ludovic Orban a precizat că „se poate ajunge inclusiv la carantinarea anumitor zone” din București, iar în privința școlilor, acestea vor trece în regim integral online, dacă indicele depășește 3 la mia de locuitori.
Autoritățile au confirmat astăzi, 13 octombrie, 3.109 cazuri noi de infecție cu coronavirus în ultimele 24 de ore, după efectuarea a 26.718 teste.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro