Bugetul Capitalei, „ținut în viață” de taxe, în timp ce Termoenergetica și STB consumă miliarde
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bugetul Primăriei Capitalei pentru 2026 este unul record de 12,88 miliarde de lei. Dezbaterea publică a acestuia este programată pe 30 aprilie, la ora 10.00, în Sala de Consiliu.
Cuprins:
Creștere semnificativă, dar fără merit propriu
Bugetul general al Primăriei Municipiului București (PMB) include o majorare de 1,74 miliarde de lei față de 2025, bani proveniți din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, conform rezultatelor referendumului local din 2024.
„Creșterea bugetului cu 1,74 miliarde de lei vine din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit - nu din performanța Primăriei, ci din rezultatul referendumului local din 2024. Banii sunt ai cetățenilor printr-un vot. Acum trebuie urmărit ce se face cu ei” , atrag atenția reprezentanții Funky Citizens, într-o analiză.
În acest context, rămâne crucial modul în care Primăria condusă de Ciprian Ciucu va gestiona aceste resurse suplimentare.
Proiectul de buget pentru 2026 totalizează 12,88 miliarde de lei la nivelul bugetului general centralizat, dintre care 8,49 miliarde reprezintă bugetul local gestionat direct de Primărie, mai mare cu 45% față de execuția din 2025.
Cele mai importante categorii de cheltuieli includ subvențiile (2,57 miliarde de lei), transferurile între unități ale administrației publice (1,8 miliarde de lei) și proiectele europene (1,09 miliarde de lei).
Cheltuielile pentru bunuri și servicii rămân modeste, la 0,47 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de personal sunt bugetate la 0,33 miliarde de lei, ambele sub nivelurile din 2025. O scădere notabilă este vizibilă la asistența socială, care dispare complet din bugetul local pentru 2026, după ce în 2025 fusese alocată o sumă de 0,4 miliarde de lei. Cel mai probabil, aceste cheltuieli au fost transferate către instituțiile subordonate, dar lipsa de transparență îngreunează verificarea.
Cheltuielile majore: transport și energie termică
Peste jumătate din bugetul local, respectiv 4,82 miliarde de lei, este alocat subvențiilor pentru transportul public (STB) și energia termică (Termoenergetica). Astfel, 56,7% din bugetul local sprijină operațiuni curente, fără să genereze investiții durabile.
Transportul rutier primește 2,49 miliarde de lei, din care 1,96 miliarde sunt alocate transportului în comun, iar 0,53 miliarde pentru întreținerea străzilor. Din cele 1,96 miliarde de lei destinate transportului în comun, aproape 70% (1,37 miliarde) sunt folosite pentru subvenții care mențin prețurile biletelor la un nivel accesibil. Restul fondurilor sunt împărțite între proiecte finanțate din fonduri europene (0,4 miliarde de lei) și granturi acordate prin PNRR (0,07 miliarde de lei).
Energia termică beneficiază de 2,33 miliarde de lei, majoritatea fiind direcționată către subvenții pentru populație.
„Peste jumătate din bugetul local (56,7%) este absorbit de două domenii: transportul rutier (2,49 miliarde lei) și energia termică (2,33 miliarde lei). Ambele sunt domenii în care Primăria subvenționează masiv servicii publice esențiale - biletul de călătorie și factura la căldură - menținând prețurile artificiale în jos prin transferuri bugetare de miliarde de lei anual”, arată analiza Funky Citizens.
Deși bugetul de investiții pentru 2026 este estimat la 1,58 miliarde lei, rata scăzută de execuție din 2025 (sub 50% pentru investiții și doar o treime pentru proiectele europene) ridică semne de întrebare privind capacitatea Primăriei de a realiza proiectele planificate.
Sănătatea și cultura – locuri secundare
Domeniile sănătății și culturii se află pe locul al treilea și al patrulea în topul alocărilor bugetare, cu 0,72 miliarde de lei și 0,62 miliarde de lei, respectiv. Bugetul pentru sănătate este împărțit între spitale generale (0,19 miliarde de lei) și alte instituții sanitare (0,54 miliarde de lei), incluzând cheltuieli de personal, servicii și investiții.
În ceea ce privește cultura, 64,5% din fonduri sunt dedicate instituțiilor culturale, cum ar fi teatrele și sălile de concerte.
Venituri dependente de impozitul pe venit
Din cele 12,88 miliarde lei prognozate pentru 2026, 6,28 miliarde provin din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, ceea ce reprezintă aproape jumătate (48,7%) din bugetul total. Aceasta rămâne principala vulnerabilitate financiară a Capitalei.
Veniturile nefiscale, estimate la 2,14 miliarde lei, completează bugetul, dar cresc cu doar 16,3% față de 2025. Subvențiile de la bugetul de stat scad cu 12% față de 2025, ajungând la 1,1 miliarde lei. Totuși, bugetul pentru operațiuni financiare crește la 1,46 miliarde lei, după ce execuția din 2025 s-a ridicat la 1,17 miliarde lei, demonstrând o creștere moderată.
Cheltuielile totale pentru 2026 sunt estimate la 12,88 miliarde lei, din care 85,3% sunt cheltuieli curente. Subvențiile continuă să domine, cu un buget de 2,77 miliarde lei, urmate de cheltuielile pentru bunuri și servicii (2,77 miliarde lei) și cheltuielile de personal (2,33 miliarde lei). În contrast, cheltuielile de capital (1,58 miliarde lei) sunt semnificativ mai mici, deși aproape triple față de execuția din 2025.
Creșteri spectaculoase sunt vizibile la proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile (1,88 miliarde lei, față de 0,44 miliarde cheltuite în 2025).
Investiții ambițioase în transport și termoficare
Primăria Capitalei își propune investiții de 2,85 miliarde de lei pentru 2026, cu o prioritate clară pentru infrastructura rutieră (2,43 miliarde de lei) și reabilitarea sistemului de termoficare (0,8 miliarde de lei).
Majoritatea fondurilor sunt destinate proiectelor aflate deja în desfășurare, printre care „Penetrație Splaiul Independenței-Ciurel-Autostrada București-Pitești” (0,33 miliarde de lei) și „Reabilitare sistem rutier și linii de tramvai Șoseaua Pantelimon” (0,25 miliarde de lei).
Lipsa transparenței bugetare
Un aspect criticat de Funky Citizens este lipsa de accesibilitate a datelor bugetare. Bugetul pentru 2026 a fost publicat într-un format scanat, greu de analizat.
„Într-un oraș în care bugetul depășește 12 miliarde de lei, accesul real al cetățenilor la informație nu ar trebui să depindă de capacitatea de a descifra manual sute de pagini de tabele scanate”, potrivit sursei citate.
Dezbaterea publică din 30 aprilie oferă o oportunitate importantă pentru cetățeni și organizațiile civice de a pune întrebări și de a solicita clarificări privind prioritățile și execuția bugetară.
