Bujorul a devenit floarea naţională a României. Unul dintre festivalurile dedicate acesteia se ține în localitatea natală a premierului Ciucă

Propunerea legislativă a fost iniţiată de un grup de 56 de parlamentari, cei mai mulți de la PSD și PNL, dar s-au semnat pe demers și nume de la UDMR, USR și senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă. 

Legea mai prevede că autorităţile locale pot sprijini material şi logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc, că pot organiza anual expoziţii florale centrate pe bujor şi pot amenaja în parcuri şi grădini publice spaţii rezervate cultivării acestei flori.

Una dintre cele mai importante sărbători în cinstea florii de bujor are deja tradiţie în localitatea Pleniţa din judeţul Dolj, localitatea natală a premierului Nicolae Ciucă, potrivit CV-ului său de pe site-ul Guvernului.

Aflată la 59 de kilometri de Craiova, la graniţa cu judeţul Mehedinţi, comuna Pleniţa este destinaţia anuală pentru mii de turişti care vin să admire bujorii înfloriţi. De obicei, evenimentul are loc în cea de-a doua jumătate a lunii mai, în funcţie de data când înfloreşte bujorul.

„Spectacolul şi celelalte manifestări câmpeneşti au loc într-o altă zonă, care este delimitată”, a explicat primarul Pleniţei, Mihai Puiu Calafeteanu, pentru TVR Craiova, cu ocazia sărbătorii din acest an. În mijlocul poienii există un lac în jurul căruia sunt amplasate tarabe cu mici, sucuri şi bere, la care se adaugă alte bucate de sezon. Atmosfera este încălzită de interpreţii de muzică populară. Frecvent, la Sărbătoarea Bujorului de la Pleniţa participă Ansamblul Folcloric Maria Tănase din Craiova.

„Într-o tufă, în bună pace,/Bujoru-ascultă şi tace”

Propunerea privind declararea florii de bujor drept floare naţională a României a venit, prima dată, în anul 2013, din partea unui grup de profesori şi cercetători ai Facultății de Horticultură de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti. În acea perioadă, fostul ministrul al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, unul dintre iniţiatorii legii promulgate, miercuri, de Klaus Iohannis, deţinea funcţia de rector al USAMV.

Propunerea a fost puternic susţinută de colegul lui Sorin Cîmpeanu, profesorul Florin Toma, care şi-a argumentat ideea printr-un studiu de 110 pagini. Pentru a-şi susţine proiectul, profesorul universitar a compus şi o poezie în cinstea florii de bujor.

Redăm câteva catrene din creaţia lirică a lui Florin Toma, care a văzut lumina tiparului în publicaţia Lumea Satului: „Printre flori e zarvă mare/Fiindcă fiecare floare,/Se vrea aleasă cu fală,/Drept floare naţională. […] Într-o tufă, în bună pace,/Bujoru-ascultă şi tace/Însă când floarea îi creşte/Tuturor aşa grăieşte:/Sunteţi, cu toate, frumoase/Însă… cam pretenţioase/Acest titlu-i pentru mine/Ştiţi şi voi asta prea bine./Spune-mi, soro, spune-mi tu,/Ce are ăsta şi noi, nu?/Zise mica viorea/Către floarea de lalea”.

Câţi „Bujori” sunt în România?

Argumentele profesorului USAMV au fost preluate şi de către iniţiatorii legii, în expunerea de motive. În plus, parlamentarii mai arată că „dragostea românilor pentru bujor se regăseşte şi în frecvenţa numelor sau prenumelor persoanelor fizice sau a numelor de localităţi. Astfel, 29.231 de persoane (reprezentând 0,14% din populaţia ţării) au ca nume de familie Bujor, iar 69.355 persoane (reprezentând 0,33% din populaţia ţării) au prenumele Bujor”.

„Puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul şi sângele”

De asemenea, floarea de bujor este simbolul veteranilor Armatei Române, grup din care face parte şi Nicolae Ciucă, după participarea la misiunile din Afganistan şi Irak. „Bujorul românesc este specie ocrotită de lege şi, în tradiţia şi cultura românească este asociat cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul şi sângele”, explică Ministerul Apărării într-o postare pe Facebook.

Floarea de bujor mai este celebrată în România, prin serbări câmpeneşti şi concerte, în pădurea din Roşcani, lângă oraşul Târgu Bujor din judeţul Galaţi, în localitatea Comana din judeţul Giurgiu, în pădurea Troianul din judeţul Teleorman, în comuna Radomireşti din judeţul Olt, în localitatea Gura Râului din judeţul Sibiu.

În rezervaţia naturală din localitatea Zau de Câmpie, aflată în judeţul Mureş, turiştii se bucură de înflorirea bujorilor fără spectacole pe scenă şi cântece populare. La fel se întâmplă şi în rezervaţiile din Munţii Măcinului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro