Călin Georgescu a contestat controlul judiciar la o judecătorie de sector, și nu la o instanță superioară. Ce strategie urmărește

Plângere depusă pe 28 februarie

Avocații lui Georgescu au ales să ceară revocarea măsurii preventive la o judecătorie de sector, nu la Curtea de Apel București.

Călin Georgescu a depus, pe 28 februarie, la Judecătoria Sectorului 1 București, dosarul care are ca obiect „plângere control judiciar”. 

Având în vedere că Georgescu este urmărit penal într-un dosar în care este cercetat și un magistrat, așa cum a precizat Parchetul General într-un comunicat remis presei în seara zilei de 26 februarie, competența de soluționare a contestației la măsura preventivă aparține exclusiv Curții de Apel, în cazul de față Curtea de Apel București, și nu unei judecătorii de sector, ierarhic inferioară.

Șiretlicul lui Georgescu

Juriștii consultați de Libertatea au explicat că la mijloc nu este o eroare, ci o strategie uzuală de care se folosesc unii inculpați atunci când vor să câștige timp.

Primul termen al contestației măsurii preventive a fost luni, 3 martie. Instanța Judecătoriei Sector 1 nu s-a pronunțat, ci a amânat luarea unei decizii pentru ziua de 5 martie. Amânarea a fost solicitată chiar de către avocații care îl reprezintă pe Călin Georgescu și care au cerut un răgaz de timp pentru a studia actele din dosar. 

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

„Faţă de cererea petentului de amânare a judecăţii pentru a lua cunoştinţă de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, acordă termen de judecată la data de 5.03.2025, ora 8:30”, potrivit portalului instanțelor de judecată.

La intrarea în sediul Judecătoriei Sector 1, Călin Georgescu acuza că nu și-a putut construi apărarea pentru că până la acea oră nici el și nici apărătorii lui nu au avut acces la probatoriul în baza căruia procurorul de caz a cerut măsura preventivă. 

„Sunt nevinovat. Este un dosar politic. Am văzut la Antena 3 piese din dosar, pe care noi nu le avem, avocaţii mei nu le au. Nu avem dosarul, de aceea m-aş adresa tovarăşului procuror Dan Soroş Voiculescu să îmi dea şi mie dosarul, pentru că eu nu am dosarul”, a transmis Georgescu, la intrarea în judecătorie.

În lipsa dosarului, contestația la măsura preventivă a fost depusă la prima instanță ieșită în cale, adică Judecătoria Sectorului 1, din moment ce informațiile care ar fi putut indica instanța competentă i-au fost, potrivit susținerilor proprii, necunoscute inculpatului.

Cel mai probabil, la termenul din 5 martie, Judecătoria Sectorului 1 își va declina competența și va cere unei instanțe ierarhic superioare să decidă cu privire la legalitatea măsurii preventive a controlului judiciar. O astfel de procedură poate dura chiar și o săptămână, care se traduce în timp câștigat de către Georgescu.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Câștig pentru prezidențiabilul Georgescu

Conform Codului de Procedură Penală, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Odată ce o instanță de judecată consfințește măsura preventivă, fie ea și control judiciar, pentru opinia publică este un indiciu în plus față de acuzațiile procurorului că există probe temeinice care justifică măsura preventivă.

Strategia procurorului

În România au fost rare cazurile în care o instanță anulează controlul judiciar dispus de procuror în faza de urmărire penală. Așadar, Călin Georgescu, posibil candidat la președinție, are la dispoziție încă o săptămână în care să clameze că este victima unui dosar politic.

Dacă procurorul ar fi cerut arestarea preventivă, exista riscul real ca instanța să respingă solicitarea. Călin Georgescu are peste 60 de ani, are o condiție medicală specială (a suferit recent o intervenție chirurgicală), nu are cazier judiciar și nu este acuzat de fapte săvârșite cu violență.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Sunt elemente suficiente pentru ca un judecător de drepturi și libertăți să refuze arestarea preventivă, ceea ce ar fi fost un meci câștigat de Georgescu și o pată pe obrazul procurorului care ar fi putut fi acuzat că face abuzuri.

Lotul Potra, arestat de Înalta Curte de Casație și Justiție

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut însă arestarea preventivă a 21 de persoane, acuzate în dosarul care îi vizează pe oamenii lui Călin Georgescu de acțiuni contra ordinii constituționale. 

Horațiu Potra, fiul său și fratele său se numără printre cei vizați. În cazul celor 21 de inculpați procurorul de caz poate justifica arestarea preventivă. În casele lor au fost găsite sume mari de bani și arme letale, ceea poate indica un real pericol pentru societate dacă ar fi lăsați în libertate.

Instanța la care procurorul de caz s-a adresat pentru confirmarea mandatului de arestare preventivă în lotul Potra a fost Înalta Curte de Casație și Justiție, nu o judecătorie de sector, dată fiind gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații.

Membri grupării Potra sunt acuzați de:

•    Acțiuni împotriva ordinii constituționale, prevăzută de art. 397 din Codul penal
•    Nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 342 alin. 2 din Codul penal
•    Efectuarea, fără drept, a oricăror operațiuni cu articole pirotehnice, prevăzute de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995, republicată
•    Instigare publică, prevăzută de art. 368 alin. 1 din Codul penal
•    Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prevăzută de art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002
•    Promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid împotriva umanității și de crime de război, precum și răspândirea, în spațiul public, a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, prevăzută de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002
•    Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații, prevăzută de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 157/2018
•    Fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale, prevăzut de art. 326 alin. 1 din Codul penal
•    Comunicarea de informații false, prevăzută de art. 404 din Codul penal, conform unui comunicat remis presei de Parchetul General

Foto: Vlad Chirea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro