Concerte în fața azilului de bătrâni și cadouri pentru izolați. Cum arată carantina într-o localitate izolată din nordul Islandei. Primarul-epidemiolog: „Vremurile grele scot ce e mai bun din oameni”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Norðurþing (Nordurthing) este o mică municipalitate din nordul Islandei, care numără doar 3.000 de locuitori. Este un loc în care ideea de comunitate are semnificaţii puternice. Libertatea a vrut să vadă cum trece un mic loc izolat peste carantina provocată de COVID-19 şi a vorbit cu primarul Kristjan Thor Magnusson, care este de profesie biolog şi epidemiolog.
Islanda este a doua ţară din lume ca procent de teste efectuate la nivelul populaţiei. Are aproape 1.800 de cazuri şi 9 decese. Primul a avut loc chiar în comunitatea lui Thor Magnusson.
A avut un impact enorm asupra acestei comunităţi. Era primul caz, deci oamenii au fost foarte îngrijoraţi. Asta a contribuit la sentimentul de responsabilitate. Este un sentiment puternic aici, că nu vrei să fii cel care îşi infectează bunica. Oamenilor le e mai frică să nu infecteze pe altcineva decât să fie ei infectaţi.Kristjan Thor Magnusson, primarul din Norðurþing:
Islandezii au grijă unii de alţii
Norðurþing este format din trei localităţi: cele mai mici au cam 100 şi 200 de locuitori, iar cea mai mare 2.400. Este un loc cu o industrie diversă, dar care depinde foarte mult şi de cei 100.000 de turişti care vin anual să privească balene în Húsavík.
“Asta va fi o vară diferită în mod sigur. Nu ne aşteptăm să vedem picior de turist până spre mijlocul lui iulie sau august, dacă avem noroc. Va fi greu. Multe firme vor da faliment în curând, e inevitabil”, ne spune Kristjan Thor Magnusson.
Oamenii încearcă însă să-şi păstreze moralul ridicat. Islandezii au temeri cu privire la economie, dar sunt optimişti că măsurile de distanţare socială dau rezultate şi curba se aplatizează.
Sentimentul de comunitate unită îi ajută să depăşească aceste greutăţi.
“Ne-a venit ideea de a ne gândi la cel puţin trei prieteni cu care nu am mai vorbit în ultima lună şi să îi sunăm. Doar ca să stăm de vorbă şi să vedem ce fac. Nu pentru că ne-am gândi că nu sunt bine. Pur şi simplu pentru a face efortul de a suna pe cineva şi de a sta de vorbă cu el. Am pus asta pe pagina primăriei şi ştiu că mulţi din oraş fac asta şi îşi sună prietenii”, povesteşte primarul.
O atenţie deosebită au primit-o bătrânii: angajaţi ai serviciilor sociale şi voluntari îi sună pe cei în vârstă sau pe cei izolaţi şi stau de vorbă cu ei. Se simt efectul carantinei: discuţiile sunt din ce în ce mai apăsătoare şi mulţi se simt deprimaţi. Dar nu sunt atât de singuri.
“Doi tineri cu chitare şi-au parcat maşina în faţa azilului de bătrâni, şi-au instalat amplificatoarele şi au dat un concert pentru o jumătate de oră. Toată lumea a ieşit la balcoane şi a deschis ferestrele”.
Oamenii din comunitate au strâns bani şi le-au cumpărat tablete celor în vârstă, pentru a putea păstra legătura cu familia de la distanţă. “Nu înlocuieşte pe cineva care vine şi te îmbrăţişează, dar oamenii fac ce pot în situaţia asta”, spune Kristjan Thor Magnusson.
Iar cei izolaţi în carantină primesc cadouri. “Cineva face un tort şi îl lasă la intrarea în casă.
Sunt lucruri frumoase care te fac să rezişti. Când vremurile sunt grele, iese ce e mai bun din oameni. Vezi multe exemple din astea aici. Kristjan Thor Magnusson, primarul din Norðurþing:
Politicienii tac, specialiştii decid
Primarul Magnusson estimează că 90% dintre islandezi sunt de acord cu măsurile luate, oricât de greu le-ar fi. Politicienii le-au lăsat mână liberă specialiştilor din ţară, care sunt şi cei care vorbesc cu publicul. Aşa că populaţia are încredere în ce i se spune.
“Politicienii au fost suficient de deştepţi să nu se implice prea mult. Nu ei sunt jucătorii principali”, spune primarul.
Şi pentru el a fost uşor să gestioneze situaţia şi să înţeleagă cât de importante sunt măsurile de distanţare socială.
“După liceu, am studiat în SUA. M-am mutat acolo la 19 ani şi am stat 6-7 ani. Mi-am luat diploma în biologie şi apoi epidemiologie. M-am mutat înapoi în Islanda şi am un doctorat în sănătate publică”, povesteşte el.
A primit apoi oferta de a conduce această comunitate, chiar cea în care el s-a născut. Şi a simţit nevoia să dea ceva înapoi comunităţii. Este deja la al doilea mandat şi probabil nu ultimul.
Sunt foarte mândru de oamenii de aici, din Islanda, şi în mod special de cei din comunitatea noastră. Oamenii au luat în serios carantina şi nu am făcut paşi greşiţi. Kristjan Thor Magnusson, primarul din Norðurþing:
